Decizia ÎCCJ nr. 68/2018 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 54. Problema de drept dedusă analizei instanței supreme în ambele litigii o reprezintă „modalitatea de interpretare a dispozițiilor Legii nr. 142/1998, în sensul de a se stabili dacă: 1) alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă acordate conform Legii nr. 142/1998 are natura juridică a unui drept salarial sau excedează acestuia; 2) despăgubirile datorate pentru neacordarea tichetelor de masă au natura juridică a unor drepturi salariale“. ... 55. Temeiul sesizării de față îl constituie dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 56. În conformitate cu prevederile anterior menționate, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 57. Potrivit art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 58. Din analiza coroborată a dispozițiilor legale evocate rezultă că legea condiționează admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile de îndeplinirea unor cerințe cumulativ întrunite, respectiv: - existența unei cauze aflate în curs de judecată; - instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; - cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza; - ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; - chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; - problema de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 59. Examinând conținutul încheierilor din 14 iunie 2018 pronunțate în dosarele nr. 25.171/212/2017 și nr. 25.185/212/2017 (care, de altfel, este identic), se constată că sesizarea completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept din cadrul instanței supreme, în condițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, are loc în litigii aflate pe rolul Tribunalului Constanța, învestit, în fiecare cauză, cu judecarea apelului conform art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă. Raportat la obiectul cauzelor, instanța învestită cu soluționarea apelurilor - Tribunalul Constanța - urmează să judece în ultimă instanță, potrivit art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Așa cum rezultă din actele dosarelor, litigiile deduse judecății sunt contestații la executare, aflate în faza procesuală a apelului, executarea silită realizându-se în baza unei hotărâri judecătorești, respectiv a Deciziei nr. 507/CM din 15 noiembrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel Constanța în Dosarul nr. 7.093/118/2015. ... 60. Se observă că, în situația de față, condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzelor în care se ridică nu este îndeplinită pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. ... 61. Astfel, procedura sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu dezlegarea unei chestiuni de drept are natura unui incident procedural ivit în cursul unui proces aflat în desfășurare, al cărui obiect îl constituie chestiunea de drept de care depinde soluționarea cauzei pe fond. ... 62. Conform art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, titularul sesizării, respectiv instanța care soluționează litigiul în ultimă instanță, trebuie să verifice, din oficiu, admisibilitatea sesizării, prezentând, între altele, argumentele pentru care apreciază că de dezlegarea chestiunii de drept depinde soluționarea cauzei pe fond. În acest context, instanța de trimitere trebuie să prezinte în încheiere toate detaliile cauzei, de fapt și de drept, care să justifice aptitudinea problemei de drept evocate de a conduce la rezolvarea fondului acelui litigiu. ... 63. Pornind de la obiectul cererilor de chemare în judecată și temeiurile de drept incidente, trebuie verificat dacă instanța de apel, în fundamentarea soluțiilor ce urmează a fi pronunțate în soluționarea cauzelor în ultimă instanță, are de interpretat prevederile din Legea nr. 142/1998, în sensul de a se stabili dacă alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă acordate conform acestui act normativ are natura juridică a unui drept salarial sau excedează acestuia, respectiv dacă despăgubirile datorate pentru neacordarea tichetelor de masă au natura juridică a unor drepturi salariale. ... 64. Din această perspectivă se reține că instanța de trimitere consemnează în încheierile de sesizare circumstanțele cauzelor, în sensul că, prin Decizia nr. 507/CM din 15 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul nr. 7.093/118/2015, s-a dispus obligarea contestatorului, către intimate, la plata contravalorii a 20 tichete de masă lunar pentru perioada 6 noiembrie 2012-1 iulie 2015, actualizată cu rata inflației și la plata dobânzii legale pentru această sumă. ... 65. Ulterior, s-a inițiat procedura de executare a titlului executoriu de mai sus, care este contestată în litigiile în care sau formulat cererile de sesizare conform art. 519 din Codul de procedură civilă. Așadar, judecătoria a fost învestită cu contestații la executare, în considerarea faptului că executarea silită a fost pornită nelegal pentru o sumă ce nu este datorată printr-o plată unică de angajator către creditoare, tichetele de masă făcând parte din categoria drepturilor salariale pentru care legiuitorul a stabilit ca modalitate de plată, în situația existenței unor hotărâri judecătorești executorii, tranșe anuale, pentru o perioadă de 5 ani, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. ... 66. Soluțiile adoptate de instanțele de fond în ambele litigii au fost de respingere a contestațiilor la executare formulate. ... 67. În încheierile de sesizare nu sunt redate motivele în temeiul cărora instanțele de fond au respins cererile în cauză, însă, conform datelor din dosare, cu referire la sentințele civile nr. 12.420 din 6 noiembrie 2007 și nr. 14.074 din 14 decembrie 2017 pronunțate de Judecătoria Constanța, rezultă că disputa părților în litigiu a privit natura juridică de drepturi salariale a tichetelor de masă. ... 68. Prima instanță de fond a reținut că, din interpretarea dispozițiilor art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, rezultă că legiuitorul a instituit termene și procente de plată anuale pentru sumele prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice. ... 69. În opinia acestei instanțe, problema disputată nu comportă discuții, avându-se în vedere considerentele titlului executoriu, prin care a fost tranșată chestiunea de drept a naturii juridice a tichetelor de masă. ... 70. Prin raportare la dispozițiile art. 430 alin. (2) și art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța de fond a reținut efectul pozitiv al autorității de lucru judecat pe care îl are hotărârea pronunțată cu privire la natura drepturilor în litigiu, calificate ca fiind drepturi salariale. ... 71. Cea de-a doua instanță de fond a apreciat că, din interpretarea art. 76 din Codul fiscal, reiese că tichetele de masă sunt incluse în veniturile salariale, prin urmare sunt incidente și dispozițiile art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. ... 72. Instanța de trimitere este învestită să soluționeze atât apelul declarat de contestator, cât și apelul incident formulat de intimate împotriva hotărârilor de respingere a contestațiilor la executare. ... 73. Prin apelul principal s-a solicitat înlăturarea aplicării directe a dispozițiilor convenționale în ceea ce privește incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în timp ce prin apelul incident s-au formulat critici legate de natura juridică a tichetelor de masă, fără a se face referire la reținerea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat a titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea silită. ... 74. Se constată că, prin întrebarea adresată, se urmărește determinarea relației dintre dispozițiile Legii nr. 142/1998, referitoare la natura juridică a tichetelor de masă acordate conform acestui act normativ, și prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. ... 75. Dacă este un drept de natură salarială, atunci executarea silită este suspendată, intrând în procedura de eșalonare a plăților prevăzută de art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care vizează plata sumelor provenite din hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, prin contestația la executare angajatorul solicitând tocmai recunoașterea faptului că sumele de bani nu sunt supuse executării silite. ... 76. Dacă sunt cheltuieli sociale pe care angajatorul este obligat să le efectueze, atunci executarea obligației de plată a acestor despăgubiri se supune regulilor dreptului comun, putând face obiectul executării silite, cu singura observație că, fiind o creanță stabilită în sarcina unei instituții publice, indiferent de forma de finanțare, executarea ar putea fi supusă unei alte proceduri speciale, dar acest aspect nu constituie obiect al sesizării. ... 77. Această definire a naturii juridice ar fi importantă pentru instanță, pentru că de aceasta depinde modul în care rezolvă problema caracterului exigibil al obligației de plată conținute în titlul executoriu. ... 78. În cadrul contestației la executare, însă, potrivit art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, debitorul nu va putea invoca motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce ia fost deschisă. Prin urmare, pe această cale nu pot fi invocate apărări de fond, de natură a repune în discuție fondul pricinii, instanța de executare neavând competența de a face aplicarea prevederilor din Legea nr. 142/1998 în vederea cenzurării dispozițiilor titlului executoriu, prin care, în situația pendinte, s-a stabilit natura obligației ce cade în sarcina contestatorului. ... 79. Prin Sentința civilă nr. 1.436 din 6 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.093/118/2015, Tribunalul Constanța, analizând excepția prescripției dreptului material la acțiune privind pretențiile formulate pentru perioada 2010-5.11.2012, a reținut că cererea reclamanților are ca obiect acordarea tichetelor de masă, care se încadrează cu evidență în sfera drepturilor salariale la care se referă art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. ... 80. Potrivit acestei dispoziții legale, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator. ... 81. În considerentele Deciziei nr. 507/CM din 15 noiembrie 2016 a Curții de Apel Constanța, prin care s-a admis apelul declarat împotriva Sentinței civile nr. 1.436 din 6 iunie 2016, pronunțate de Tribunalul Constanța, și s-a schimbat în parte hotărârea de fond, fiind admisă în parte acțiunea reclamanților, instanța de apel a reținut natura de drepturi salariale a sumelor de bani solicitate prin cererea de chemare în judecată. ... 82. Astfel, Curtea de Apel Constanța a constatat că împrejurarea conform căreia sumele necesare acordării tichetelor de masă nu au fost cuprinse în bugetul instituției publice în cauză nu poate constitui un motiv pentru exonerarea pârâtului de obligația stabilită în sarcina acestuia prin prevederi cuprinse în acte normative și în contractul colectiv de muncă. Dimpotrivă, realizarea drepturilor salariale ale reclamanților nu poate fi negată pentru acest motiv, ele fiind cuvenite pentru munca depusă și în temeiul legii. Bugetul de venituri și cheltuieli constituie doar un instrument prin care se realizează, între altele, plata obligațiilor asumate sau stabilite prin lege, actul prin care se adoptă bugetul neputând constitui în sine un instrument juridic prin care să se recunoască sau să se nege anumite drepturi legale preexistente sau ulterioare. ... 83. Pe de altă parte, se reține că, pornindu-se de la obiectul apelului - sentința instanței de fond și avându-se în vedere dispozițiile art. 472 din Codul de procedură civilă, trebuie verificat dacă instanța de apel, în fundamentarea soluției ce urmează a fi pronunțată în examinarea litigiului în ultimă instanță, are de interpretat prevederile din Legea nr. 142/1998 în condițiile în care nu s-au formulat critici referitoare la incidența în cauză a dispozițiilor art. 430 alin. (2) și art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă asupra problemelor de drept dezlegate prin hotărârea care constituie titlu executoriu. ... 84. În raport cu cele expuse se apreciază că problema de drept ce face obiectul întrebării prealabile nu este aptă să conducă la soluționarea cauzei pe fond. ... 85. În contextul în care s-a reținut că nu este îndeplinită o condiție de admisibilitate a cererii de sesizare a instanței supreme, se constată că nu se mai impune analiza celorlalte condiții, întrucât acestea trebuie întrunite cumulativ. ... ...