Decizia ÎCCJ nr. 17/2018 (HP)Punctul IV

IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. În urma consultării instanțelor de judecată s-a evidențiat opinia majoritară potrivit căreia intervenirea reabilitării sau împlinirea termenului de reabilitare cu privire la persoana unui inculpat, condamnat anterior definitiv pentru o infracțiune de omor sau tentativă la infracțiunea de omor, nu împiedică reținerea agravantei prevăzute de art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal în cazul comiterii unei noi infracțiuni de omor sau tentative la infracțiunea de omor. S-a arătat că nu există diferențe substanțiale între Codul penal în vigoare și cel anterior sub aspectul reglementării circumstanței agravante, iar textul nu face referire la o soluție de condamnare. De altfel, rațiunea reținerii de către legiuitor a formei agravante a fost aceea de a sancționa perseverența autorului unei infracțiuni de omor care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau tentativă la infracțiunea de omor. În acest sens au opinat curțile de apel Brașov, București, Cluj, Galați, Pitești, Ploiești, tribunalele Cluj, Călărași, Ilfov, Ialomița, Olt și Judecătoria Odorheiu Secuiesc. Au fost identificate hotărâri relevante care au fost transmise spre exemplificare, respectiv Sentința penală nr. 348 din 9 noiembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 2.275/117/2015; Decizia penală nr. 75/A/2016 din 22 ianuarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori în același dosar; Decizia penală nr. 37/A din 19 februarie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele amintite au precizat, în esență, că legiuitorul face referire la conceptul de faptă, iar nu de infracțiune, justificându-se reținerea circumstanței agravante ținând cont de antecedența făptuitorului, indiferent dacă a intervenit sau nu reabilitarea, amnistia ori prescripția, chestiune care nu prezintă relevanță sub aspectul încadrării juridice actuale în infracțiunea de omor calificat, cu reținerea elementului circumstanțial prevăzut de art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal. S-a reținut că ceea ce contează pentru reținerea agravantei este, potrivit textului de incriminare, comiterea unei infracțiuni, iar nu condamnarea pentru acea infracțiune. Din moment ce se reține comiterea unei infracțiuni de omor sau tentative la infracțiunea de omor, nu are consecințe din acest punct de vedere faptul că ulterior a intervenit reabilitarea pentru acea condamnare. În opinia contrară s-a arătat, în esență, că intervenirea reabilitării sau împlinirea termenului de reabilitare cu privire la persoana unui inculpat, condamnat anterior definitiv pentru o infracțiune de omor, împiedică reținerea agravantei prevăzute de art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, în cazul comiterii unei noi infracțiuni de omor sau tentative la infracțiunea de omor. În susținerea acestei opinii s-a subliniat că săvârșirea unei noi infracțiuni de omor nu poate constitui element circumstanțial al infracțiunii de omor calificat, întrucât infracțiunea de omor comisă anterior nu mai este susceptibilă de consecințe juridice penale ca efect al reabilitării. În acest sens au comunicat puncte de vedere curțile de apel Timișoara, Craiova, Suceava, tribunalele Brașov, Timiș, Caraș-Severin, Arad, Olt și judecătoriile Toplița și Luduș. O opinie concordantă a fost exprimată de judecătorii din cadrul Secției penale a tribunalelor Iași, București și Vaslui care au arătat că, doar în cazul în care s-a dispus reabilitarea judecătorească pentru infracțiunea anterioară de omor sau tentativă la infracțiunea de omor, nu se poate reține circumstanța agravantă prevăzută de art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal. Pentru identitate de rațiune, opinia potrivit căreia, chiar dacă persoana nu s-a adresat instanței de judecată cu o cerere de reabilitare judecătorească, la împlinirea termenului prevăzut de art. 166 din Codul penal, persoana respectivă este considerată reabilitată pentru fapta de omor comisă, iar dacă, după împlinirea acestui termen, săvârșește o nouă infracțiune de omor nu poate fi reținută forma agravantă prevăzută de art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, a fost împărtășită și de tribunalele Giurgiu și Teleorman. S-a apreciat că vor fi înlăturate toate consecințele condamnării inițiale pentru infracțiunea de omor, inclusiv decăderi, interdicții, incapacități care ar atrage aplicabilitatea formei calificate conform art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal în eventualitatea comiterii unei noi infracțiuni de omor de către condamnatul reabilitat. Răspunsurile Curții de apel Constanța, tribunalelor Covasna, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Cluj, Constanța, Tulcea, judecătoriilor Gheorgheni, Miercurea-Ciuc, Oravița, Moldova Nouă, Reșița și Caransebeș cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența acestora ori, după caz, a instanțelor din circumscripție, a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării. ...