Decizia CCR nr. 96/2025Punctul 21

21. În final, cât privește susținerea potrivit căreia legea nu face o distincție clară între darea în plată față de creditorul inițial și darea în plată față de un creditor cesionar al creanței urmărite, aceasta nu poate fi reținută, având în vedere că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, acest act normativ se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor. De altfel, prin Decizia nr. 66 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 27 mai 2022, paragraful 14, Curtea a reținut că cesiunea de creanță este o operațiune juridică care se încheie exclusiv între creditorul inițial și o altă persoană, căreia îi cedează creanța pe care o are împotriva debitorului. Obligația debitorului rămâne nealterată de actul intervenit între cedent și cesionar. El este ținut să își execute obligația, indiferent de persoana creditorului (desigur, cu excepția situației în care obligația a fost asumată intuitu personae, tocmai în considerarea calităților creditorului inițial, determinante pentru încheierea acelui contract). ...