Decizia ÎCCJ nr. 13/2018 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina 2. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții, persoane fizice, în contradictoriu cu pârâții primarul comunei A., comuna A. și două persoane fizice B. și C., au solicitat anularea autorizației de construire/desființare nr. 50 din 25.09.2015, emisă de Primăria Comunei A., prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire, pentru intrarea în legalitate gard de împrejmuire, și obligarea pârâților primarul comunei A., comuna A. și persoana fizică B., în solidar, la despăgubiri civile în sumă de 10.000 lei, cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată. ... 3. Prin Sentința nr. 2.632 din 7 decembrie 2016, Tribunalul Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanți, a dispus anularea autorizației de construire nr. 50 din 25.09.2015, a obligat pârâții, în solidar, să plătească reclamanților suma de 1.050 lei, cheltuieli de judecată, și a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata daunelor morale, reținând următoarele: ... 4. Reclamanții sunt vecini limitrofi cu pârâta C. și soțul acesteia, D., acesta din urmă procedând la ridicarea pe terenul său a unui nou gard paralel cu cel existent pe linia despărțitoare a proprietăților, la o distanță de cca 40 cm unul de altul, construcția fiind identificată și de către agentul constatator care a întocmit Procesul-verbal de contravenție nr. 1 din 9.07.2009 și a dispus sistarea lucrărilor la gardul împrejmuitor, aspect reținut și prin Sentința civilă nr. 6.415 din 23.12.2014, pronunțată în Dosarul nr. 5.575/100/2010 al Tribunalului Maramureș (rămasă definitivă prin respingerea recursului conform Deciziei nr. 4.015 din 14.05.2015 a Curții de Apel Cluj), prin care a fost anulată Autorizația de construire nr. 40 din 24.06.2010, emisă de primarul comunei A. în favoarea soțului pârâtei C., și prin care au fost autorizate executarea lucrărilor de construire pentru gard la fațadă și de împrejmuire pentru imobilul pârâtei C. și soțul acesteia. ... 5. S-a reținut că, prin procesul-verbal de contravenție sus-menționat, numitul D., soțul pârâtei C., a fost sancționat nu pentru ridicarea gardului împrejmuitor, ci pentru ridicarea fără autorizație de construire a unei anexe gospodărești, însă s-a luat măsura de sistare a lucrărilor la acest gard, iar, separat, punerea în legalitate. Rezultă, astfel, că, față de dispozițiile art. 28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 50/1991), dar și față de fapta reținută referitoare la ridicarea fără autorizație de construire a unei anexe, măsura de intrare în legalitate viza construcția anexă, realizată fără autorizație de construire. ... 6. Autorizația de construire nr. 40 din 24.06.2010 a fost anulată întrucât eliberarea acesteia s-a făcut contrar dispozițiilor legale, respectiv fără certificat de urbanism, fără documentație tehnică elaborată în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 50/1991, fără acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, acte prevăzute imperativ de art. 7 din aceeași lege, fiind incidente și dispozițiile art. 27 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009, cu modificările și completările ulterioare (Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991), lipsind acordul vecinilor necesar în speță. ... 7. După anularea Autorizației de construire nr. 40 din 24.06.2010 s-a emis de către primarul comunei A. o nouă Autorizație de construire cu nr. 50 din 25.09.2015, prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire, pentru intrarea în legalitate gard de împrejmuire, autorizație despre care instanța de fond reține că este nelegală, pentru următoarele considerente: ... 8. Prevederile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 se referă la intrarea în legalitate a persoanelor care au edificat construcții cu nerespectarea autorizației de construire și au fost sancționate printr-un proces-verbal de contravenție, prin care s-a dispus și măsura complementară; aceste dispoziții legale se aplică doar în spețele în care s-a întocmit un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, iar decizia menținerii sau desființării construcției se ia de către autoritatea administrației publice competente și se include, ca măsură complementară, în procesul-verbal. ... 9. În speță însă intrarea în legalitate a vizat construcția anexă, edificată fără autorizație de construire, pentru care a fost sancționat numitul D., prin Procesul-verbal de contravenție nr. 1 din 9.07.2009, iar nu pentru gardul împrejmuitor. ... 10. De asemenea, cu putere de lucru judecat, s-a stabilit necesitatea acordului vecinilor reclamanți, raportat la incidența dispozițiilor pct. 2.5.6 al anexei nr. 1 la Legea nr. 50/1991 și art. 27 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, conform Sentinței civile nr. 6.415 din 23.12.2014, pronunțată în Dosarul nr. 5.575/100/2010 al Tribunalului Maramureș, rămasă definitivă prin respingerea recursului conform Deciziei nr. 4.015 din 14.05.2015 a Curții de Apel Cluj. ... 11. În cauză, lipsește acordul reclamanților, acord necesar întrucât este vorba despre o construcție nouă amplasată în imediata vecinătate a gardului vechi și a anexei reclamanților, gardul nou construit fiind la cca 40-80 cm față de gardul vechi ce desparte proprietățile părților și la cca 80-107 cm față de clădirea anexă deținută de reclamanți (aspect confirmat prin raportul de expertiză, efectuat în Dosarul nr. 5.575/100/2010 al Tribunalului Maramureș și luat în considerare la eliberarea autorizației de construire din speță), putând fi cauzate prejudicii reclamanților prin edificarea acestei construcții, în condițiile în care, prin infiltrarea apelor pluviale, se pot cauza degradări și distrugeri la vechiul gard. ... 12. Deși certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrației publice locale face cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în vederea realizării unor investiții, potrivit legii, se observă că, în speță, acest Certificat de urbanism nr. 60 din 25.08.2015 nu cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 35 alin. (3) lit. c) pct. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991. ... 13. Aceasta, în condițiile în care, potrivit art. 32 din Regulamentul general de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicat, cu modificările și completările ulterioare, aplicabil în cauză conform art. 36 alin. (2) din acest act normativ, „autorizarea executării construcțiilor care, prin conformare, volumetrie și aspect exterior, intră în contradicție cu aspectul general al zonei și depreciază valorile general acceptate ale urbanismului și arhitecturii, este interzisă“, iar, potrivit art. 24 din același regulament, distanța minimă obligatorie, față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, este de minimum 0,60 m, conform Codului civil (art. 612). ... 14. De asemenea, în speță lipsește referatul de expertiză tehnică pentru cerința esențială de calitate „rezistență mecanică și stabilitate“ privind starea structurii de rezistență în stadiul fizic în care se află construcția, cerut de dispozițiile art. 59 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, dar și de certificatul de urbanism. ... 15. Astfel, reține instanța de fond, autoritatea competentă să emită autorizația de construire nu a analizat modul în care construcția corespunde reglementărilor din documentațiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament. ... 16. Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâta C., solicitând casarea în parte a acesteia, iar după rejudecare respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, susținând că au fost încălcate/s-au aplicat greșit normele de drept material; dintre argumentele invocate de recurentă redăm în continuare pe cele referitoare la certificatul de urbanism, ce interesează sesizarea formulată în cauză, în raport cu obiectul acesteia. ... 17. Susține recurenta că lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării, prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 50/1991, se impune în mod imperativ, formând documentația tehnică necesară în vederea atingerii scopului urmărit prin însuși certificatul de urbanism; în atare sens, Certificatul de urbanism nr. 60 din 25.08.2015 a fost emis în scopul intrării în legalitate a gardului de împrejmuire. ... 18. Din cuprinsul acestui certificat se observă că prin intermediul acestui act nu a fost solicitat acordul vecinului; or, având în vedere că stabilirea acordurilor și avizelor necesare este atributul exclusiv al autorității publice, în speță aceasta a considerat a nu fi necesar acest acord al vecinului. ... 19. Instanța de fond analizează legalitatea Certificatului de urbanism nr. 60 din 25.08.2015, stabilind că acesta nu cuprinde elemente obligatorii cu privire la retrageri și distanță, în conformitate cu art. 35 alin. (3) lit. c) pct. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991. ... 20. Or, apreciază recurenta, o atare analiză excedează cadrului procesual, având în vedere că instanța nu a fost învestită de părți să se pronunțe asupra legalității acestui act; în jurisprudența Curții de Apel Cluj certificatul de urbanism emis în scopul intrării în legalitate este calificat drept un veritabil act administrativ, iar cenzurarea legalității acestui act nu a fost solicitată de părțile adverse în prezentul litigiu. ... 21. În concret, în cererea introductivă de instanță, reclamanții solicită doar anularea Autorizației de construire nr. 50 din 25.09.2015 și plata unor daune morale, fără a face referire la analiza legalității Certificatului de urbanism nr. 60 din 25.08.2015; cenzura acestui act administrativ nu a fost solicitată nici pe calea cererii de chemare în judecată, nici pe calea excepției de nelegalitate. ... 22. Reclamanții-intimați au formulat întâmpinare, prin care au susținut, în principal, următoarele: ... 23. Autorizația de construire anterioară a fost anulată nu numai pentru inexistența certificatului de urbanism, ci și pentru faptul că documentația tehnică a fost incompletă cu referire la gard, nefiind respectate caracteristicile geometrice din proiect, înălțimea gardului în raport cu cea prevăzută (2,60 m față de 2 m) , context în care susținerea recurentei că ea și soțul său au fost de bună-credință este neîntemeiată. ... 24. Dispozițiile art. 6 din Legea nr. 50/1991 definesc certificatul de urbanism ca un act de informare a solicitantului privind avizele și acordurile necesare, în vederea autorizării. Pentru emiterea autorizației de construire, documentația trebuie să cuprindă și certificatul de urbanism (art. 7 din Legea nr. 50/1991). ... 25. Acest document nu este privit de lege ca un act administrativ de sine stătător, care să poată fi atacat în instanță pe calea contenciosului administrativ, fiind definit ca un act de informare a solicitantului și făcând parte din documentația necesară autorizării. ... 26. Art. 12 din Legea nr. 50/1991 statuează posibilitatea anulării autorizației de construire de către instanțele de contencios administrativ, în condițiile în care au fost emise cu încălcarea prevederilor legale. Dacă legiuitorul ar fi avut în vedere posibilitatea de atacare pe calea acțiunii în contencios administrativ și a certificatului de urbanism, separat de autorizația de construire sau desființare, ar fi prevăzut aceasta în lege, așa cum a reglementat posibilitatea atacării autorizației, prin art. 12 enunțat mai sus. ... 27. Or, neprocedând așa, apreciază că atacarea în contencios administrativ a autorizației implică și analizarea legalității certificatului de urbanism, ca document necesar pentru emiterea autorizației. ... 28. De asemenea, arată intimații, expertiza tehnică prevăzută de dispozițiile art. 59 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 n-a fost depusă, deși ea a fost cerută chiar și prin certificatul de urbanism; depunerea unui raport de expertiză, efectuat în alt dosar, care avea alte obiective, nu poate suplini sau înlocui cerința legală enunțată. ... ...