Decizia ÎCCJ nr. 84/2017 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 30. Curtea de Apel Bacău a comunicat că nu au fost identificate cauze în care să se fi pus această problemă de drept. Magistrații Secției I civile a Tribunalului Neamț au exprimat două opinii: într-o primă opinie s-a apreciat că, în situația în care veniturile realizate de salariat în perioada respectivă sunt mai mici decât salariile înscrise în carnetul de muncă, se valorifică veniturile brute înregistrate în carnetul de muncă, pentru a nu înrăutăți situația contestatorului în cadrul propriei acțiuni; într-o altă opinie nu se prevede posibilitatea existenței unei asemenea situații, cu excepția situației de concediu medical, caz în care se iau în considerare veniturile realizate efectiv. ... 31. Curtea de Apel Brașov a comunicat opinia judecătorilor Secției civile a Curții, în sensul că dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 nu comportă probleme deosebite de interpretare, fiind fără echivoc că pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, cum dispune alin. (1) , întrucât acest act autentic era singurul care certifica salariile conform Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă^2; prevederile alineatelor următoare privesc sporurile cu caracter permanent, între care și sporul de vechime, și care se au în vedere, pe lângă salariul dovedit conform alin. (1) , legiuitorul dorind ca la stabilirea punctajului lunar să se asigure principiul contributivității, cum s-a reținut și prin deciziile nr. 5/2010, nr. 19/2011 și nr. 19/2012, astfel încât textul în discuție nu necesită o interpretare specială. ... 32. Curtea de Apel București a comunicat opinia conturată la nivelul Secției a VII-a privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel București și al Tribunalului Ilfov. Dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 fac vorbire despre valorificarea, pentru diferite perioade, a salariilor brute, respectiv nete (o dispoziție identică regăsindu-se în art. 164 din Legea nr. 19/2000), cu toate că nu exista o astfel de distincție, respectiv nu subzista noțiunea de salariu „brut“ sau „net“. În acest context, prin dispozițiile art. 165, se ajunge la o modificare, ce poate atrage valorificarea unor venituri mai mici decât cele obținute în realitate de către solicitantul/beneficiarul pensiei, a sferei de aplicare a unei norme cu valoare de principiu, înscrisă tot în corpul Legii nr. 263/2010, respectiv a principiului contributivității. În carnetele de muncă ale salariaților a fost menționat, de regulă, pentru perioada anterioară anului 1990, salariul tarifar de încadrare, iar nu valoarea reală, primită în mod concret de către salariați, în funcție de caracteristicile plății drepturilor salariale anterioare anului 1990, realizarea planului, „indicator“ în funcție de care se realiza, în concret, forma de salarizare „în acord“. Din cauza salarizării „în acord“, de foarte multe ori, salariul tarifar de încadrare, menționat în carnetele de muncă, nu reprezenta venitul încasat, în realitate, de către salariatul care, în funcție de indicatorul mai sus amintit, putea primi un venit (calculat în acord global) mai mic sau mai mare decât cel înscris în carnetul de muncă. În ipoteza sesizată de către Curtea de Apel Galați, dacă se dă prevalență principiului contributivității, context în care salariile înscrise în carnetul de muncă, din motivele mai sus arătate, nu respectau, de cele mai multe ori, valoarea veniturilor primite, în chip real, de către salariații plătiți în acord, ar rezulta că ar fi posibile două soluții principiale: fie dispunerea valorificării veniturilor atestate prin adeverințe, indiferent de mențiunile referitoare la salariul tarifar din carnetul de muncă, inclusiv în situația în care aceste venituri sunt mai mici decât cele valorificate și menționate în carnetul de muncă, pentru că, dacă se manifestă consecvență în aplicarea principiului contributivității (jurisprudență constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin soluționarea unor recursuri în interesul legii anterioare în materia asigurărilor sociale, chiar dacă acestea interpretează dispoziții ale Legii nr. 19/2000, abrogată prin Legea nr. 263/2010, este de subliniat că principiul contributivității se regăsește, identic ca formulare, și în Legea nr. 263/2010, dar și în Legea nr. 19/2000), se impune valorificarea veniturilor reale, inclusiv a celor mai mici; fie instanța respinge, sub acest aspect, acțiunea ca lipsită de interes (cu condiția de a arăta, în concret, care sunt acele venituri „mai mici“ decât cele înscrise în carnetul de muncă), context în care rămâne să se aprecieze dacă posibila soluționare a unei acțiuni, fără a se antama fondul pretenției formulate (modificarea cuantumului pensiei ca efect al valorificării veniturilor dintr-o adeverință), reprezintă o veritabilă problemă de drept de care să „depindă soluționarea pe fond“ a cauzelor având ca obiect fie cererile de recalculare a unor pensii deja aflate în plată, fie contestații împotriva unor decizii de stabilire a pensiei față de care se exprimă nemulțumirea legată de cuantumul pensiei rezultat din calcule. Lipsa de interes în formularea cererii de chemare în judecată - dacă este vorba despre valorificarea unor venituri „mai mici“ decât valoarea salariului tarifar de încadrare menționat în carnetele de muncă - derivă din faptul că, dacă astfel de adeverințe ar fi valorificate, rezultatul previzibil ar consta în calcularea unei pensii în cuantum evident mai mic decât cel aflat deja în plată. De asemenea, noțiunea de „venituri“ (ce înglobează veniturile obținute în acord, dar și contravaloarea tuturor sporurilor și primelor, adaosurilor, precum și a altor sume plătite de angajator salariaților) nu se confundă cu noțiunea de „salariu tarifar de încadrare“. ... 33. Curtea de Apel Cluj a comunicat că nu a identificat dosare soluționate în cadrul cărora să fie invocate sau analizate problemele de drept ce fac obiectul sesizării. Opinia judecătorilor Tribunalului Cluj este că instanța nu poate dispune valorificarea veniturilor realizate de salariat în perioada anterioară anului 2001, în cazul în care acestea sunt mai mici decât salariile înscrise în carnetul de muncă, avute în vedere anterior la stabilirea pensiei, deoarece s-ar ajunge la situația diminuării drepturilor de pensie în cadrul contestației formulate de pensionar. De asemenea s-a susținut că nu se poate realiza o combinare a art. 165 din Legea nr. 263/2010 cu principiul contributivității, astfel încât instanța va trebui să analizeze situația tuturor veniturilor realizate pentru care rezultă că au fost plătite contribuții de asigurări sociale, urmând a dispune valorificarea acestora doar în situația în care s-ar ajunge la o pensie mai mare decât cea rezultată din decizia de pensie contestată. ... 34. Curtea de Apel Constanța a comunicat că nu s-au identificat hotărâri judecătorești în materia ce face obiectul sesizării. Secția I civilă a Curții a comunicat un număr de 5 decizii definitive, prin care s-a reținut necesitatea valorificării în calculul pensiei a tuturor veniturilor asiguratului pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale, conform principiului contributivității. ... 35. Curtea de Apel Craiova a comunicat următoarele: opinia judecătorilor Secției I civile a Curții este în sensul că, raportat la principiul contributivității, se iau în calcul veniturile salariatului înscrise în carnetul de muncă. În cadrul Tribunalului Dolj s-a conturat orientarea, în sensul că sumele care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale trebuie luată în considerare la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât neluarea în considerare a acestora echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, raționament juridic cuprins și în deciziile nr. 5/2010, nr. 19/2011 și nr. 19/2012; au fost atașate patru hotărâri judecătorești, definitive, considerate relevante. ... 36. Curtea de Apel Iași a comunicat că pe rolul său au fost înregistrate cauze ce au avut ca obiect valorificarea veniturilor obținute în regim de acord global, soluțiile adoptate fiind de respingere, cu motivarea aplicării dispozițiilor Legii nr. 263/2010. S-a susținut astfel că principiul contributivității nu poate fi aplicat în abstract, ci în limitele legii și ale dovezilor din care trebuie să rezulte îndeplinirea condițiilor legii. Voința legiuitorului a fost ca elementul de bază pentru calculul punctajului anual, în vederea stabilirii pensiilor, să fie salariul înregistrat în carnetul de muncă, și nu venitul efectiv realizat, tocmai pentru că, în multe situații, venitul realizat era mai mic decât salariul tarifar notat în carnetul de muncă. ... 37. Curtea de Apel Oradea a comunicat că nu a identificat hotărâri judecătorești cu privire la problema de drept în discuție. Punctul de vedere al judecătorilor Secției I civile a Tribunalului Bihor este că trebuie să se dea eficiență principiului contributivității, respectiv luarea în considerare a sumelor care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, și nu a unor înscrieri inexacte din carnetul de muncă. ... 38. Curtea de Apel Pitești a comunicat că practica judiciară în această materie la nivelul instanțelor din circumscripția sa a fost în sensul că o cerere de luare în calcul a veniturilor indicate în adeverința eliberată de angajator, pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001, pentru care acestea sunt mai mari decât salariile înscrise în carnetul de muncă, este inadmisibilă, întrucât contravine principiului contributivității. ... 39. Curtea de Apel Ploiești a comunicat că opinia judecătorilor instanțelor din raza sa de competență este în sensul că, în situația în care veniturile realizate de salariat în perioada anterioară anului 2001 sunt mai mici decât salariile înscrise în carnetul de muncă, ar trebui luate în considerare veniturile efectiv realizate. ... 40. Celelalte curți de apel au comunicat că nu au identificat hotărâri judecătorești în care să se regăsească problema de drept pusă în discuție. ... 41. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...