Decizia CCR nr. 1/2025Punctul 6
Punctul 6
6. Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă arată că în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt doar menționate dispozițiile constituționale ale art. 15 și ale art. 16, fără să fie realizată vreo trimitere concretă la acestea și fără să fie indicat vreun motiv concret pentru care se apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare acestor prevederi ale Legii fundamentale, inclusiv ale celor ale art. 23 alin. (11) , ci este făcută doar o trimitere generică la particularități de neconstituționalitate ce fac obiectul sesizării într-un dosar înregistrat pe rolul Curții Constituționale, sesizare pe care însă nu a depus-o la dosar, împrejurare ce împiedică în mod evident instanța să verifice criticile de neconstituționalitate și să își exprime un punct de vedere asupra lor. Cu toate acestea, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că normele criticate au fost reglementate de legiuitor ca urmare a faptului că au existat numeroase situații de nepredare a contabilității debitorilor, înregistrate în practică, împrejurare de natură să pună practicienii în insolvență în imposibilitate obiectivă de a examina situația economică și financiară a debitorilor, precum și de a constata și de a proba săvârșirea faptelor ilicite reglementate în cadrul art. 169 din Legea nr. 85/2014. Astfel, prin dispozițiile criticate s-a facilitat dovedirea, de către practicienii în insolvență/creditorii debitorilor, a îndeplinirii cumulative a condițiilor atragerii răspunderii civile delictuale pentru faptele ilicite reglementate la art. 169 alin. (1) lit. d) teza întâi din Legea nr. 85/2014 - ținerea unei contabilități fictive, provocarea dispariției unor documente contabile sau neținerea legală a contabilității -, respectiv dovedirea culpei și a legăturii de cauzalitate dintre faptele precizate și prejudiciu - elemente de natură subiectivă, care altfel ar fi fost extrem de dificil de dovedit. Reglementarea prezumției relative nu este de natură să înfrângă principiile constituționale privind egalitatea în fața legii sau prezumția de nevinovăție, câtă vreme ea este fundamentată pe situația premisă a neîndeplinirii de către reprezentanții societăților a obligației legale de predare a documentației contabile, a gestiunii și a patrimoniului debitoarei către practicianul în insolvență și reprezintă o consecință a procesului de adoptare a actelor normative, în funcție de realitățile și nevoile sociale. ...
Sursa oficială ↗