Decizia ÎCCJ nr. 75/2017 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența Curții Constituționale 36. În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat asupra constituționalității textelor de lege supuse interpretării în prezenta cauză. ... 37. Pronunțându-se însă în repetate rânduri^1 asupra constituționalității dispozițiilor art. 60 din Codul familiei, Curtea Constituțională a reținut că, în ceea ce privește termenul de prescripție stabilit prin aceste prevederi, el se fundamentează pe mai multe rațiuni, precum necesitatea de a nu lăsa prea mult timp în nesiguranță starea civilă a copilului, grija de a nu lipsi minorul de întreținerea la care este îndreptățit din partea tatălui, valorificarea probelor existente a căror conservare ar fi afectată de trecerea timpului sau evitarea eventualelor scandaluri și șantaje ce ar putea fi provocate de stabilirea stării civile a copilului. ... 38. Curtea a apreciat, de altfel, că prevederile de lege criticate reglementează preocuparea statului de a apăra interesele mamei și ale copilului, care se realizează și prin acțiunea de stabilire a paternității copilului din afara căsătoriei. ... 39. Instituția ocrotirii copilului este reglementată și în acte internaționale la care România este parte: Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, republicată, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional privind drepturile civile și politice etc. Așa fiind, preocuparea statului de a ocroti copilul nu aduce atingere valorilor apărate de Constituție, ci, dimpotrivă, dă expresie respectării și garantării drepturilor lui. ... 40. Curtea a reținut că textul de lege criticat nu încalcă nici dreptul la un proces echitabil, întrucât instituția prescripției, în general, și termenele în raport cu care își produce efectele nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justiție, ci, dimpotrivă, asigură stabilitatea raporturilor juridice civile. În acest context nu se poate reține nici contradicția textului criticat cu dispozițiile constituționale ale art. 57 privind exercitarea drepturilor și libertăților cu bună-credință. ... 41. Ulterior, prin Decizia nr. 697 din 29 noiembrie 2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 alin. 1 din Codul familiei, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 288/2007, și a constatat că sunt constituționale în măsura în care nu privesc acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei introdusă de copil. Instanța de contencios constituțional a reținut că prevederile de lege criticate instituie un obstacol insurmontabil în demersul persoanei interesate de a-și stabili date esențiale referitoare la propria identitate, ceea ce aduce atingere dreptului la viața familială și privată. Astfel cum rezultă și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 13 februarie 2003, pronunțată în Cauza Odièvre împotriva Franței, paragraful 42), dreptul de a-și cunoaște originile - în ipoteza de față, prin stabilirea paternității din afara căsătoriei -, își are fundamentul în interpretarea extensivă a noțiunii de viață privată, iar obținerea informațiilor indispensabile pentru descoperirea adevărului asupra unui aspect important al identității personale și pentru disiparea tuturor incertitudinilor în această privință este considerată un interes vital, protejat prin Convenție (Cauza Mikulić împotriva Croației, mai sus amintită, paragrafele 64 și 65). ... 42. Relevantă pentru cauza de față este și Decizia nr. 1.345 din 9 decembrie 2008, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 288/2007, potrivit cărora „Dispozițiile prezentei legi privind [...], precum și acțiunea în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei sunt aplicabile și în cazul copiilor născuți înainte de intrarea sa în vigoare, chiar dacă cererea este în curs de judecată“, constatându-se că aceste dispoziții legale contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) , neretroactivitatea fiind un principiu constituțional, prevăzut în mod expres, legiuitorul neputând adopta norme juridice cu aplicare retroactivă, în materie civilă, indiferent dacă este vorba de legi materiale sau legi procesuale. Astfel, neconstituționalitatea reglementării rezultă din faptul că legea nouă se aplică și copiilor născuți înainte de intrarea ei în vigoare, chiar dacă cererea este în curs de soluționare, de vreme ce aceasta se aplică unui drept născut sub imperiul legii vechi. ... ...