Decizia ÎCCJ nr. 62/2017 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a procesului 3. Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a civilă, contestatoarea A a solicitat, în contradictoriu cu intimatele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, desființarea deciziei de validare parțială nr. xxxx/30.09.2015 și, în consecință, validarea totală a dispoziției nr. xxxx/28.04.2005 a primarului municipiului Râmnicu Vâlcea. ... 4. În motivare, contestatoarea a arătat că terenul în suprafață de 2.500 mp situat în Râmnicu Vâlcea, ce face obiectul despăgubirilor solicitate în Dosarul nr. xxxx/CC/l3.10.2005, a aparținut inițial bunicilor materni, B și C. ... 5. D este mama contestatoarei, iar E este tatăl său. ... 6. Intimata este în eroare când apreciază că acest teren a făcut parte din masa succesorală a bunicilor contestatoarei și că mamei sale (D) i-ar fi revenit doar cota legală din aceasta. ... 7. Astfel, din Adeverința nr. xx xxx/2.12.1997 rezultă că terenul în speță a figurat la rolul tatălui contestatoarei (E), potrivit registrului agricol din anii 1959-1963. Acest fapt juridic are drept fundament cutuma vremii, potrivit căreia zestrea soției era înscrisă la rolul agricol al soțului, bunicii B și C înzestrând-o pe mama contestatoarei, la căsătoria acesteia cu E, cu terenul în cauză. De altfel, este incontestabil că tatăl contestatoarei a fost persoana expropriată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 303/1987 privind exproprierea unor terenuri și construcții, demolarea unor construcții, scoaterea din funcțiune a unor fonduri fixe, precum și realizarea și desființarea unor artere de circulație situate în județele Argeș, Maramureș, Prahova, Vâlcea și Vrancea (Decretul nr. 303/1987), acesta figurând la poziția nr. 71 cu terenul situat în „municipiul Râmnicu Vâlcea, str. xxx, nr. xx, jud. Vâlcea“. ... 8. Hotărârea de expedient pronunțată în partajul averii succesorale rămase de pe urma bunicilor săi - Sentința civilă nr. xxxx/24.04.2007 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - nu face decât să confirme faptul că terenul pentru care solicită despăgubiri nu a făcut parte din masa succesorală rămasă de pe urma bunicilor. ... 9. Intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată. ... 10. Astfel, s-a arătat că, prin Dispoziția nr. xxxx/28.04.2005, Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în favoarea contestatoarei, pentru terenul în discuție. ... 11. În baza actului de vânzare perfectat în data de 7.03.1928, bunicul contestatoarei a cumpărat parcela de teren, loc de casă, situată în Râmnicu Vâlcea, cătunul Cetățuia, în suprafață de 2.500 mp. ... 12. Conform Adeverinței nr. xxx/1997 eliberate de Consiliul Local Râmnicu Vâlcea, în perioada 1959-1963, E, tatăl notificatoarei, figura în registrul agricol cu suprafața de 0,25 ha, din care 0,05 ha curți-construcții și 0,20 ha arabil, pe str. X. Cu privire la faptul că terenul figurează pe numele altei persoane, și nu pe numele celui care apare în actul de proprietate, Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea a comunicat că terenul ce face obiectul actului de proprietate a fost transmis prin zestre tatălui notificatoarei, fără încheierea unui act de proprietate în condițiile legii. ... 13. Prin urmare, chiar dacă în anexa decretului de preluare figurează E, la momentul trecerii în proprietatea statului, imobilul revendicat se afla în coproprietatea bunicilor contestatoarei. ... 14. Nu se poate considera „cutuma vremii“ înscrierea la registrul agricol a zestrei fiicei lui C, în favoarea ginerelui acestuia, E, așa cum susține nefondat contestatoarea. Doctrina juridică arată că pot fi considerate izvoare de drept uzanțele (obiceiuri și cutume) și principiile generale ale dreptului. Uzanțele au caracter de izvor de drept civil numai în materiile nereglementate de lege. ... 15. Conform înscrisurilor de la dosar, suprafața de teren de 250 mp a fost expropriată în baza Decretului nr. 303/1987, la rubrica proprietar figurând E, tatăl contestatoarei, suprafața de 600 mp a trecut în proprietatea statului în baza aceluiași decret de la cooperativa agricolă de producție, iar diferența de până la 2.500 mp a fost preluată abuziv, fără titlu. ... 16. Conform adreselor transmise în completarea dosarului, Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea a precizat că terenul în suprafață de 1.650 mp a trecut în proprietatea statului fără titlu valabil pentru construirea blocurilor de locuințe nr. F5-6, R24, F2 din zona X. ... 17. Contestatoarea nu are calitatea de persoană îndreptățită pentru cota de 7/8 din imobil, în înțelesul Legii nr. 10/2001, aceasta nedovedindu-și calitatea de moștenitor de pe urma celorlalți coproprietari. ... 18. Conform Certificatului de moștenitor nr. xxx/7.03.1984, de pe urma defunctului C - bunic, au calitatea de moștenitori cei opt copii ai acestuia, printre care și D, mama notificatoarei, în cotă de 1/8. ... 19. Având în vedere că foștii proprietari au decedat anterior preluării, imobilul dobândit prin actul de vânzare-cumpărare se afla la momentul trecerii în proprietatea statului, în coproprietatea moștenitorilor, în cotă de 1/8 fiecare. ... 20. La pct. 23.1 lit. d) din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, cu modificările și completările ulterioare (Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001), sunt enumerate înscrisurile ce pot fi prezentate în dovedirea dreptului de proprietate. ... 21. Legiuitorul a avut în vedere următoarele înscrisuri, care face pot face dovada dreptului de proprietate: act de vânzare-cumpărare, tranzacție, donație, extras de carte funciară, act sub semnătură privată încheiat înainte de intrarea în vigoare a Decretului nr. 221/1959 privitor la împărțeala sau înstrăinarea terenurilor cu sau fără construcțiuni și la interzicerea construirii fără autorizare, în măsura în care se coroborează cu alte asemenea înscrisuri. ... 22. Prin Sentința civilă nr. xxx/17.05.2016, prima instanță a admis contestația, a anulat decizia de validare parțială și a obligat intimata să valideze integral Dispoziția nr. xxxx/28.04.2005 a primarului municipiului Râmnicu Vâlcea și să emită decizia de compensare prin 549.456 puncte. ... 23. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că faptul înscrierii terenului în registrul agricol pe numele lui E, soțul fiicei lui C, atesta transmiterea dreptului de proprietate de la bunicul matern la părinții contestatoarei. Astfel, registrul agricol reprezintă un înscris autentic și, chiar dacă înscrierea datelor se făcea pe baza declarațiilor persoanelor interesate, agentul instrumentator limitându-se doar la atestarea declarațiilor, acesta face totuși dovada în ceea ce privește dreptul de proprietate al persoanelor înscrise, până la proba contrară. De asemenea, nu se poate ignora practica existentă la acea vreme privind înzestrarea verbală a copiilor de către părinți cu ocazia căsătoriei. ... 24. Valoarea probatorie a înscrierilor efectuate în registrul agricol este prevăzută și de dispozițiile art. 23.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, care, printre actele juridice ce atestă deținerea proprietății de către persoana îndreptățită sau autorul acesteia, și care pot fi depuse în susținerea cererii de restituire, enumeră și extrasul de pe registrul agricol. ... 25. Mai mult, faptul trecerii terenului în proprietatea părinților contestatoarei este confirmat și de împrejurarea că în anexa Decretului nr. 303/1987, la poziția 71, este înscris tatăl contestatoarei cu teren în suprafață de 250 mp și construcții în suprafață de 92,55 mp, iar dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 instituie o prezumție relativă de proprietate în favoarea persoanei individualizate în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive. ... 26. În ceea ce privește modalitatea de trecere în proprietatea statului a terenului, suprafața de 250 mp a fost expropriată prin Decretul nr. 303/1987. ... 27. Din împrejurarea că în anexa Decretului nr. 303/1987 a fost înscrisă și Cooperativa Agricolă de Producție Râmnicu Vâlcea, cu un teren de 600 mp, situat tot la adresa din str. X, nr. xx, teren care, potrivit adreselor nr. xxxxx/25.05.2010 și nr. xxxx/17.03.2010 emise de Primăria Râmnicu Vâlcea, făcea parte din proprietatea lui E, rezultă că acest teren a fost preluat anterior, în fapt, de la E și trecut în proprietatea cooperativei agricole de producție, de la care a fost ulterior expropriat. ... 28. Totodată, din aceleași înscrisuri, instanța a reținut că diferența de teren de 1.650 mp a fost preluată de stat fără titlu, pentru construirea de blocuri de locuințe, în prezent fiind ocupată de elemente de sistematizare. În acest sens, au fost avute în vedere și dispozițiile art. 1 lit. e) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, prin care se instituie o prezumție relativă de preluare abuzivă în cazul în care terenul se găsește în patrimoniul statului după data invocată ca fiind cea a preluării bunului, dar persoana îndreptățită nu poate face dovada formală a preluării de către stat. ... 29. Oricum, intimata, prin decizia de validare parțială contestată, a recunoscut faptul că întreaga suprafață de teren de 2.500 mp a trecut abuziv în proprietatea statului. ... 30. Ținând cont și că, potrivit certificatelor de stare civilă depuse la dosar, contestatoarea este fiica lui D (decedată la data de 15 iulie 1989) și a lui E (decedat la data de 28 decembrie 1993), dar și de faptul că aceasta este singura moștenitoare a defuncților, care a depus notificare pentru terenul în suprafață de 2.500 mp, instanța a constatat dreptul contestatoarei la acordarea de măsuri compensatorii pentru întregul imobil notificat. ... 31. Împotriva sentinței a declarat apel intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, iar prin motivele de apel a reluat, în esență, susținerile din întâmpinarea depusă în fața primei instanțe. ... 32. La termenul din 27 februarie 2017, instanța de apel a pus în discuția părților, din oficiu, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă. Prin încheierea pronunțată la această dată, sesizarea a fost considerată admisibilă, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispunându-se și suspendarea judecății. ... ...