Decizia CCR nr. 670/2024Punctul 28

28. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 393 alin. (3) din lege prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) , art. 131 și 132 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt întemeiate pe aceeași interpretare eronată potrivit căreia norma legală criticată instituie o condiție de procedibilitate. Or, exigențele după care se desfășoară un proces echitabil nu au nicio legătură cu cerința înștiințării prealabile a colegiului al cărui membru este medicul care săvârșește infracțiunea despre punerea în mișcare a acțiunii penale, de vreme ce organul de urmărire penală are obligația de a-l informa de îndată pe inculpat cu privire la măsura procesuală dispusă împotriva sa, precum și cu privire la drepturile și obligațiile legale care îi revin. În mod contrar celor susținute de autorul excepției, norma criticată nu restrânge în niciun fel posibilitatea persoanei împotriva căreia a fost pusă în mișcare acțiunea penală de a fi informată și de a contesta măsura penală dispusă împotriva ei, și cu atât mai puțin nu are ca efect plasarea medicului într-o situație dezavantajoasă față de CMR, așa cum nici nu poate avea ca efect subordonarea activității procurorului față de un organism din afara sistemului judiciar. Prin urmare, Curtea nu poate reține afectarea garanțiilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituție, sau afectarea rolului Ministerului Public și a statutului procurorilor, cuprinse în art. 131 și 132 din Constituție. ...