Decizia ÎCCJ nr. 19/2017 (HP)Punctul III

III. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție Curțile de Apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la punctele de vedere ale unora dintre instanțele arondate. Cu privire la admisibilitatea sesizării, Curtea de Apel Bacău a apreciat că soluționarea pe fond a cauzei nu depinde de lămurirea chestiunii a cărei dezlegare s-a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării s-au conturat următoarele opinii: 1. Într-o opinie majoritară, exprimată de Curțile de Apel Bacău (Tribunalul Bacău, Judecătoria Bacău, Judecătoria Moinești, Judecătoria Roman), Brașov (Tribunalul Covasna, Judecătoria Rupea), București, Cluj (Tribunalul Cluj, Tribunalul Sălaj, Judecătoria Baia Mare), Constanța, Craiova (Tribunalul Olt, Tribunalul Dolj, Tribunalul Mehedinți, Tribunalul Gorj), Galați, Iași (Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui, Judecătoria Vaslui), Oradea (Tribunalul Bihor), Pitești, Suceava, Târgu Mureș (Judecătoria Miercurea-Ciuc, Judecătoria Odorheiu Secuiesc) și Timișoara (Tribunalul Timiș, Tribunalul Caraș-Severin, Tribunalul Arad), s-a susținut că reprezentarea persoanei juridice se realizează de către mandatarul persoană fizică desemnat de reprezentantul legal, conform art. 491 alin. (2) din Codul de procedură penală. În susținerea acestei opinii s-a arătat că dispozițiile art. 491 alin. (3) din Codul de procedură penală devin incidente numai în cazul în care nu s-a procedat la desemnarea unui mandatar persoană fizică, în baza art. 491 alin. (2) din Codul de procedură penală, reținându-se, așadar, caracterul subsidiar al dispozițiilor art. 491 alin. (3) din Codul de procedură penală în raport cu dispozițiile art. 491 alin. (2) din Codul de procedură penală. Astfel, instanța de judecată are obligația de a respecta ordinea și condițiile stabilite de art. 491 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, neavând opțiunea de a încălca voința reprezentantului legal prin desemnarea unui practician în insolvență care să reprezinte societatea juridică. În plus, s-a precizat că, potrivit doctrinei, numirea mandatarului de către persoana juridică reprezintă atât un drept, cât și o obligație a acesteia (D. M. Costin, Răspunderea persoanei juridice în dreptul penal român). Totuși, sancțiunea încălcării acestei obligații nu constă în imposibilitatea persoanei juridice de a fi reprezentată în procesul penal, ci doar în aceea că mandatarul va fi numit de organul judiciar ori de instanțele de judecată în condițiile prevăzute de art. 491 alin. (3) din Codul de procedură penală. De asemenea s-a susținut că, în situația în care societatea se află în procedura insolvenței, se vor aplica prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, și se va desemna ca reprezentant legal administratorul sau lichidatorul judiciar. Într-o opinie nuanțată, Judecătoria Constanța a apreciat că există o ordine între cele două alineate, respectiv că alin. (2) al art. 491 din Codul de procedură penală are prioritate față de alin. (3) al aceluiași articol, iar în măsura în care există interese contrarii între persoana juridică și reprezentantul legal al persoanei juridice, acestea nu pot avea același mandatar și, în consecință, instanța poate opta între cei doi înlăturând pe mandatarul persoană fizică desemnat de reprezentantul legal. De asemenea, în situația în care asistența juridică este obligatorie conform art. 90 din Codul de procedură penală, instanța va desemna un avocat din oficiu pentru a asigura dreptul la apărare pentru persoana juridică întrucât prezența practicianului în insolvență nu este suficientă. ... 2. Într-o opinie minoritară, exprimată la nivelul Curții de Apel București (Judecătoria Călărași) și al Curții de Apel Brașov (Tribunalul Brașov) s-a susținut că, în cauzele în care pentru aceeași faptă sau pentru fapte conexe celor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva persoanei juridice, s-a pus în mișcare acțiunea penală și împotriva reprezentantului legal al acesteia, pentru reprezentarea persoanei juridice instanța va desemna un practician în insolvență. ... ...