Decizia ÎCCJ nr. 14/2018 (HP)Punctul III
Punctul III
III. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate:
Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la punctele de vedere ale unora dintre instanțele arondate.
Cu privire la admisibilitatea sesizării, Curtea de Apel București - Secția a II-a penală a apreciat că sesizarea nu vizează o veritabilă problemă de drept care să necesite o rezolvare de principiu dată de instanța supremă, ci se solicită indicarea soluției ce trebuie adoptată în cauză cu privire la compunerea instanței.
Cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării s-au conturat următoarele opinii:
1. Contestația formulată împotriva unei hotărâri pronunțate într-o cauză având ca obiect contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din Codul de procedură penală și care vizează o hotărâre pronunțată de către curtea de apel potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală anterior se soluționează de același număr de judecători ca și hotărârea definitivă contestată, respectiv în complet de trei judecători.
În susținerea acestei opinii s-a arătat că o contestație la executare nu reprezintă o cale de atac, ci o procedură jurisdicțională de rezolvare a anumitor situații privind executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. De asemenea, s-a precizat că nelămurirea reglementată de dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din Codul de procedură penală vizează limitele în care hotărârea se execută, și nu valabilitatea acesteia. Așadar, s-a subliniat că hotărârea prin care se aduc lămuriri trebuie să fie pronunțată de același număr de judecători ca și hotărârea definitivă contestată.
Totodată, s-a menționat că titlul reprezentat de o decizie pronunțată în calea ordinară a apelului nu poate fi lămurit decât printr-o hotărâre judecătorească de același tip, cu aceeași forță juridică, pronunțată de instanța care a pronunțat și hotărârea a cărei lămurire se solicită.
În plus, s-au invocat dispozițiile art. 111 alin. (6) teza a II-a din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, care prevăd în mod expres că soluționarea contestațiilor la executare prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din Codul de procedură penală se realizează de completul care a pronunțat hotărârea a cărei lămurire se solicită.
Mai mult, pentru similitudine de situație, s-a apreciat că trebuie avută în vedere și Decizia nr. 2 din 2 februarie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că „în urma desființării deciziei date în recurs, în calea de atac a revizuirii reglementată în procedura prevăzută de art. 465 din Codul de procedură penală, în condițiile în care cauza a parcurs trei grade de jurisdicție (prima instanță, apel și recurs), în ultimă instanță soluționându-se recursul procurorului, calea de atac este recursul în forma și reglementarea prevăzută de lege la data judecării recursului inițial“. ...
2. Contestația formulată împotriva unei hotărâri pronunțate de către instanța de apel într-o cauză având ca obiect contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din Codul de procedură penală și care vizează o hotărâre pronunțată potrivit Codului de procedură penală anterior se soluționează în complet format dintr-un singur judecător.
S-a argumentat că, din prevederile art. 54 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare (referitoare la compunerea completurilor de judecată în cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță) coroborate cu dispozițiile art. 598 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură penală (referitoare la cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel, competența revine instanței de apel) rezultă că voința legiuitorului este clară în asimilarea unei astfel de situații unei judecăți în fond.
De asemenea, s-au avut în vedere și dispozițiile art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cu modificările ulterioare, conform cărora legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepțiile prevăzute în cuprinsul acestei legi, coroborate cu prevederile art. 13 alin. (1) din Codul de procedură penală, referitoare la aplicarea legii procesuale penale în timp și spațiu, care statuează că „Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate și măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare și până în momentul ieșirii din vigoare, cu excepția situațiilor prevăzute în dispozițiile tranzitorii“. Or, din cuprinsul art. 4 și următoarele din Legea nr. 255/2013, cu modificările ulterioare, nu rezultă dispoziții tranzitorii referitoare la chestiunea de drept pusă în discuție de Curtea de Apel Suceava.
Așadar, s-a subliniat că normele procesual penale sunt de imediată aplicare, iar contestația împotriva hotărârii pronunțate într-o cauză având ca obiect contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală este de competența unui complet compus dintr-un singur judecător. În același sens au fost menționate și dispozițiile art. 8 din Legea 255/2013, cu modificările ulterioare, potrivit cărora „Hotărârile pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor și condițiilor de exercitare ale acestora prevăzute de legea nouă“. ...
3. Contestația formulată împotriva unei hotărâri pronunțate de către instanța de apel într-o cauză având ca obiect contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală și care vizează o hotărâre pronunțată potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală anterior ar trebui soluționată în complet format din doi judecători, întrucât dispozițiile noului Cod de procedură penală nu mai reglementează completuri de recurs. ...
4. Numărul de judecători care intră în componența completului de judecată învestit cu soluționarea unei căi de atac formulate împotriva unei hotărâri pronunțate de către instanța de apel într-o cauză având ca obiect contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din Codul de procedură penală și care vizează o hotărâre pronunțată potrivit Codului de procedură penală anterior este diferit, în funcție de calificarea dată acelei căi de atac.
Astfel, în situația în care respectiva cale de atac va fi calificată, potrivit noului Cod de procedură penală, contestație, completul de judecată va fi compus dintr-un singur judecător, iar în ipoteza în care va fi calificată recurs (având în vedere că vizează o hotărâre pronunțată potrivit Codului de procedură penală anterior) completul de judecată va fi compus din trei judecători. De asemenea, în situația în care va fi calificată apel [recurs ce va fi recalificat apel conform noului Cod de procedură penală potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 255/2013] completul de judecată va fi compus din doi judecători. ... ...
Sursa oficială ↗