Decizia ÎCCJ nr. 5/2017 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, studii şi documentare şi informatică juridică din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Direcţia de specialitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi-a exprimat punctul de vedere în sensul că medicul care are calitatea de şef de secţie în cadrul unui spital public, prevăzut de art. 163 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza contractului de administrare reglementat în art. 185 alin. (5) din aceeaşi lege, are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal, chiar dacă nu a încheiat un contract individual de muncă pe o perioadă nedeterminată cu spitalul public în ceea ce priveşte activitatea de medic curant în cadrul secţiei pe care o conduce. Opinia exprimată se întemeiază pe următoarele argumente: a) Dispoziţiile art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal includ în noţiunea de „funcţionar public“ „persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: b) exercită (…) o funcţie publică de orice natură“. Utilizarea de către legiuitor a expresiei „funcţie publică de orice natură“ are, pe de o parte, rolul de a indica inexistenţa unei suprapuneri între noţiunea de „funcţie publică“ în sensul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi expresia utilizată în cuprinsul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal pentru a stabili sfera persoanelor care au calitatea de funcţionar public în accepţiunea legii penale, iar, pe de altă parte, rolul de a nu limita categoria funcţionarilor publici prevăzută în art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal la funcţionarii publici prevăzuţi în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Sfera persoanelor care au calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal poate fi conturată pe baza a două criterii: exercitarea unei funcţii specifice în cadrul unui sistem public şi finanţarea din fonduri publice a structurii în cadrul căreia este exercitată funcţia specifică. Criteriile menţionate se desprind atât din Decizia nr. 26/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi din Decizia Curţii Constituţionale nr. 2/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 71 din 29 ianuarie 2014. În raport cu primul criteriu, persoanele care exercită o funcţie specifică (medic sau medic şef de secţie) în cadrul sistemului public de sănătate sunt incluse în categoria funcţionarilor publici, în accepţiunea art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal. În raport cu al doilea criteriu, persoanele care exercită o funcţie specifică în cadrul unei structuri finanţate din fonduri publice [spital public, organizat ca instituţie publică în temeiul art. 169 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare] sunt incluse în categoria funcţionarilor publici, în accepţiunea art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal. Aşadar, funcţiile specifice din cadrul sistemului public de sănătate, exercitate în spitalele publice, ca instituţii publice, finanţate din fonduri publice, constituie „funcţii publice de orice natură“ în sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal. Medicul care are calitatea de şef de secţie în cadrul unui spital public exercită o funcţie specifică în sistemul public de sănătate, în cadrul unei structuri finanţate din fonduri publice, şi, în consecinţă, exercită o „funcţie publică de orice natură“ în sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal. Medicul care are calitatea de şef de secţie în cadrul unui spital public în baza contractului de administrare exercită cu titlu temporar (3 ani), cu o remuneraţie, funcţia publică, potrivit dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal. ... b) Prin Decizia nr. 26/2014, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a statuat că medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal. Soluţia adoptată prin Decizia nr. 26/2014 este aplicabilă şi în cazul medicului şef de secţie din cadrul unui spital public, întrucât între „medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate“ şi medicul care are calitatea de şef de secţie în cadrul unui spital public în baza contractului de administrare nu există diferenţe de natură să justifice excluderea acestuia din urmă din sfera noţiunii de „funcţionar public“ în sensul dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal. În acest sens: □ Spitalul public prevăzut în art. 163 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie o „unitate spitalicească din sistemul public de sănătate“, la care se referă dispozitivul Deciziei nr. 26/2014. În conformitate cu dispoziţiile art. 169 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, spitalele publice sunt organizate ca instituţii publice. □ Similar cu contractul de muncă, contractul de administrare prevăzut în art. 185 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se încheie cu spitalul public. Unica deosebire dintre contractul de muncă şi contractul de administrare prevăzut în art. 185 alin. (5) din aceeaşi lege este reprezentată de durata contractului, în primul caz, nedeterminată, iar în al doilea caz, limitată la 3 ani (cu posibilitatea prelungirii). Această deosebire nu este însă de natură să influenţeze calitatea de funcţionar public, întrucât dispoziţiile art. 175 alin. (1) din Codul penal se referă în mod explicit la exercitarea cu titlul permanent (contract de muncă) sau temporar (contract de administrare) a funcţiei publice de orice natură. □ Atât contractul de muncă al medicului, cât şi contractul de administrare al medicului şef de secţie sunt finanţate din fonduri publice. Aşadar, între medicul care îşi exercită funcţia pe baza unui contract de muncă într-un spital public, ce are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal conform Deciziei nr. 26/2014, şi medicul şef de secţie care îşi exercită funcţia pe baza unui contract de administrare într-un spital public nu există diferenţe apte să conducă la concluzia că medicul şef de secţie din cadrul unui spital public nu ar avea calitatea de funcţionar public în sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal. Dimpotrivă, statutul juridic similar al medicului şef de secţie în cadrul unui spital public şi al medicului care îşi exercită funcţia în cadrul unui spital public conduce la concluzia că soluţia adoptată prin Decizia nr. 26/2014 se impune şi în cazul medicului şef de secţie care îşi exercită funcţia pe baza unui contract de administrare într-un spital public. În acest context s-a subliniat faptul că dispoziţiile art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 26/2014, au format obiectul controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional respingând excepţia de neconstituţionalitate şi constatând caracterul constituţional al acestora prin Decizia nr. 717/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016. Medicul care are calitatea de şef de secţie în cadrul unui spital public prevăzut în art. 163 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza contractului de administrare reglementat în art. 185 alin. (5) din aceeaşi lege, nu poate fi inclus în categoria persoanelor considerate funcţionari publici în sensul legii penale, conform dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. În temeiul art. 175 alin. (2) din Codul penal, „este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public“. Aşa cum se relevă în considerentele Deciziei nr. 26/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în expunerea de motive a noului Cod penal, legiuitorul oferă două exemple de persoane care se încadrează în dispoziţiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, şi anume notarii publici şi executorii judecătoreşti. Referindu-se la această categorie de persoane asimilate funcţionarilor publici, legiuitorul precizează că, „deşi aceste persoane nu sunt propriu-zis funcţionari publici, ele exercită atribute de autoritate publică, ce le-au fost delegate printr-un act al autorităţii statale competente şi sunt supuse controlului acesteia“. Atât din exemplele oferite de legiuitor, cât şi din referirea la exercitarea atributelor de autoritate publică, pe baza delegării printr-un act al autorităţii statale, rezultă că dispoziţiile art. 175 alin. (2) din Codul penal privesc persoane care nu îşi exercită atribuţiile în cadrul unui sistem public, ci persoane care exercită un serviciu de interes public, pe baza învestirii de către autorităţile publice sau sub controlul ori supravegherea acestora, fără a fi angajate în unităţile de stat ale unui sistem public. (…) Medicul din cadrul unei unităţi sanitare de stat nu exercită un serviciu de interes public, pe baza învestirii de către autorităţile publice sau sub controlul ori supravegherea acestora, ci îndeplineşte atribuţii în cadrul unui sistem public de sănătate. De asemenea, aşa cum se relevă în considerentele Deciziei nr. 26/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nefinanţarea din fondurile publice este reţinută drept criteriu pentru conturarea sferei persoanelor care se încadrează în art. 175 alin. (2) din Codul penal şi în Decizia Curţii Constituţionale nr. 2/2014, în care se arată că „unele dintre persoanele care exercită profesii liberale sunt considerate funcţionari publici în condiţiile art. 175 alin. (2) din noul Cod penal, atunci când, deşi funcţionează în baza unei legi speciale şi nu sunt finanţate de la bugetul de stat, exercită un serviciu de interes public şi sunt supuse controlului sau supravegherii unei autorităţi publice“. În cazul medicului din cadrul sistemului public de sănătate, care îşi exercită profesia ca angajat al unei unităţi sanitare de stat, în regim salarial, angajarea acestuia nu echivalează cu o învestire de către autorităţile publice pentru a exercita un serviciu de interes public. Actul de angajare, ca bază a raportului dintre medic şi unitatea sanitară de stat, în temeiul căruia medicul este încadrat în sistemul public de sănătate, nu poate fi considerat un act de învestire de către autorităţile publice, un act de delegare a unui atribut de autoritate publică. Considerentele Deciziei nr. 26/2014 - pe baza cărora Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a exclus din categoria persoanelor considerate funcţionari publici în sensul legii penale conform dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal „medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate“ - sunt aplicabile şi în cazul medicului şef de secţie care îşi exercită funcţia pe baza unui contract de administrare într-un spital public. În acest sens: □ Medicul şef de secţie care îşi exercită funcţia pe baza unui contract de administrare într-un spital public nu este o „persoană care nu îşi exercită atribuţiile în cadrul unui sistem public“, ci o persoană care îşi exercită atribuţiile în cadrul sistemului public de sănătate. □ Medicul şef de secţie care îşi exercită funcţia pe baza unui contract de administrare într-un spital public, ca instituţie publică, nu este o persoană „nefinanţată din fondurile publice“, ci o persoană finanţată din fondurile publice. □ Contractul de administrare prevăzut în art. 185 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu echivalează cu o învestire de către autorităţile publice pentru a exercita un serviciu de interes public sau cu un act de delegare a unui atribut de autoritate publică. Prin urmare, medicul şef de secţie care îşi exercită funcţia pe baza unui contract de administrare într-un spital public nu întruneşte niciunul dintre criteriile care conturează, conform Deciziei nr. 26/2014, sfera persoanelor care se încadrează în dispoziţiile art. 175 alin. (2) din Codul penal. ... ...