Decizia CCR nr. 345/2024Punctul 11

11. Se mai consideră că se încalcă principiul egalității în drepturi, deoarece nu sunt reglementate aceleași termene de soluționare a notificărilor de către entitățile învestite de lege, instituindu-se o discriminare între destinatarii legii, în funcție de locul situării imobilului pentru care este formulată cererea de restituire și de numărul de cereri rămase nesoluționate la nivelul fiecărei entități, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În privința publicității numărului de notificări nesoluționate în funcție de care se aplică termene diferite în baza dispozițiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, se susține că aceste prevederi sunt lipsite de claritate și previzibilitate, dat fiind faptul că, în ipoteza în care entitățile învestite de lege nu fac publice informațiile cu privire la numărul de notificări rămase nesoluționate, încă de la momentul de la care încep să curgă termenele de soluționare a cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, persoanele care se consideră îndreptățite nu au posibilitatea să cunoască ce termen li se aplică, respectiv de 12 luni [art. 33 alin. (1) lit. a) ], 24 de luni [art. 33 alin. (1) lit. b) ] sau 36 de luni [art. 33 alin. (1) lit. c) ]. Astfel, acest aspect are drept consecință pierderea definitivă a dreptului de a supune controlului instanței de judecată conduita abuzivă a autorității publice, în temeiul art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. ...