Decizia CCR nr. 315/2024Punctul 17

17. Totodată, Curtea reține că, prin motivele de neconstituționalitate formulate, autorii excepției solicită instanței de control constituțional pronunțarea unei decizii interpretative prin care să se rețină constituționalitatea unor prevederi procesual penale numai într-o anumită ipoteză legală și într-o anumită interpretare juridică. În esență, autorii solicită ca instanța de control constituțional să constate că normele criticate sunt constituționale numai în ipoteza în care procurorul poate sesiza, prin ordonanța de clasare, judecătorul de cameră preliminară pentru desființarea unui înscris rezultat dintr-o infracțiune sau pentru aplicarea măsurii confiscării speciale, când cazul de împiedicare a acțiunii penale nu rezultă din chiar conținutul actului de sesizare, ci intervine pe parcursul urmăririi penale. Menționează că, în cauză, a intervenit prescripția răspunderii penale, astfel că autorii nu se află în ipoteza unei investigații începute în cursul termenului de prescripție pentru ca acesta să se împlinească pe parcursul urmăririi sau al judecății, ci se află în situația în care prescripția era împlinită la momentul sesizării organelor competente. Așadar, susțin că, examinând prezenta excepție de neconstituționalitate, instanța de control constituțional ar trebui să constate, în mod expres, faptul că, în ipoteza în care cazurile de împiedicare a acțiunii penale preexistă actului de sesizare a organelor penale, procurorul de caz trebuie să dispună clasarea urmăririi penale, fără să mai înceapă urmărirea penală in rem și fără să mai administreze vreo probă, precum și fără să mai dispună sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris. ...