Decizia CCR nr. 209/2024Punctul 11

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia face un istoric al elementelor de fapt și al actelor care au dus la trimiterea sa în judecată în mai multe dosare penale. Arată că actele de urmărire penală au fost realizate de către un procuror cu grad de tribunal, care nu are vechimea necesară pentru a putea obține calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, ceea ce, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, determină nulitatea absolută. Susține că cercetarea penală a unui ministru nu trebuie să se supună numai regulilor referitoare la vechimea efectivă în profesie a procurorului, astfel cum este aceasta prevăzută în normele legale criticate, ci trebuie să respecte și normele referitoare la gradul acestuia, care trebuie să corespundă gradului judecătorului care soluționează cauza pe fond conform legii, respectiv să aibă grad corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Așa fiind, raportat la principiul legalității, componentă a statului de drept, în măsura în care judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt singurii competenți să judece infracțiuni săvârșite de membrii Guvernului, în același mod și procurorii care efectuează urmărirea penală trebuie să aibă vechimea și gradul prevăzute de lege, respectiv minimum 10 ani vechime și grad corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007 și Decizia nr. 248 din 16 aprilie 2019. ...