Decizia CCR nr. 46/2024Punctul 14

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, prin prisma conținutului normativ al reglementării criticate, Curtea reține că, având în vedere obligativitatea și relativitatea efectelor hotărârii judecătorești, art. 458 din Codul de procedură civilă statuează posibilitatea atacării acesteia numai pentru părțile aflate în proces (regula). Așa cum s-a subliniat în literatura de specialitate (a se vedea Gabriel Boroi; colectiv, Codul de procedură civilă comentat, 2016, Editura Hamangiu), în categoria părților sunt incluși reclamantul, pârâtul și intervenientul voluntar sau forțat. În ceea ce privește intervenientul accesoriu, se va ține seama de faptul că exercitarea căii de atac de către acesta este subordonată declanșării controlului judiciar de către partea a cărei apărare a sprijinit-o, în caz contrar calea de atac promovată doar de intervenientul accesoriu fiind neavenită, astfel cum prevede art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă. De asemenea, în baza art. 80 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant, reprezentarea putând fi legală, convențională sau judiciară. Având în vedere art. 435 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârea este opozabilă și succesorilor părților, și în aplicarea dispozițiilor art. 38 și 39 din Codul de procedură civilă, rezultă că și avânzilor-cauză le este deschis exercițiul căii de atac: succesori universali, cu titlu universal, cu titlu particular, dacă decesul părții sau transmiterea dreptului ce a făcut obiectul judecății (transmitere ce a operat prin acte între vii sau pentru cauză de moarte) a avut loc în intervalul dintre pronunțarea hotărârii și împlinirea termenului pentru declararea căii de atac. Pe de altă parte, și creditorii chirografari, în calitate de avânzi-cauză, pot exercita apelul ori recursul pe calea acțiunii oblice, subrogatorii, în numele debitorului lor, cu excepția cauzelor cu caracter strict personal; de asemenea, și creditorul ipotecar ar putea să exercite apelul într-un litigiu privitor la imobilul sau bunul mobil care face obiectul garanției sale, prevalându-se de aceleași dispoziții care reglementează acțiunea oblică. ...