Decizia CCR nr. 45/2024Punctul 8

8. Referitor la criticile aduse dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, instanța reține că acestea sunt neîntemeiate, norma fiind edictată într-o manieră suficient de clară, astfel încât nu se poate susține că organului fiscal i s-ar fi acordat competențe suplimentare față de cele stabilite în legislația fiscală. Este evident că legiuitorul a avut în vedere strict competențele specifice în materia controlului fiscal, în condițiile în care a specificat în mod expres în cuprinsul textului criticat că „organul fiscal este îndreptățit să aprecieze, în limitele atribuțiilor și competențelor ce îi revin“. Instanța arată că puterea de apreciere a autorităților fiscale este în strânsă legătură cu competența atribuită prin legile incidente în această materie, neputând fi enumerate în cuprinsul unui text de lege toate situațiile care ar putea apărea și implicit modalitatea în care organul fiscal ar trebui să analizeze/aprecieze fiecare caz particular în parte. Or, în măsura în care organul fiscal și-ar depăși atribuțiile prevăzute de lege, instanța de judecată are posibilitatea de a cenzura acest aspect, fiind respectate astfel toate exigențele legale impuse de legislația națională și europeană. ...