Decizia CCR nr. 45/2024Punctul 21

21. Prin urmare, Curtea constată că norma criticată este edictată într-o manieră suficient de clară, fiind evident faptul că legiuitorul a avut în vedere strict competențele specifice în materia controlului fiscal, în condițiile în care a menționat în mod expres în cuprinsul textului criticat că organul fiscal este îndreptățit să aprecieze în limitele atribuțiilor și competențelor ce îi revin. Această formulare generică nu este de natură să încalce criteriile de claritate și previzibilitate, întrucât nu ar fi fost posibilă enumerarea, în cuprinsul acestui text de lege, a tuturor atribuțiilor și competențelor organului fiscal, puterea de apreciere a autorităților fiscale fiind în strânsă legătură cu competența atribuită prin legile incidente în această materie, neputând fi enumerate în cuprinsul unui text de lege toate situațiile care ar putea apărea și implicit modalitatea în care organul fiscal ar trebui să analizeze/aprecieze fiecare caz particular în parte. ...