Decizia CCR nr. 756/2023Punctul 6
Punctul 6
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 3 alin. (4) , ale art. 15 și ale art. 97 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, întrucât procurorul poate să refuze constatarea inexistenței unor înscrisuri prevăzute în mod expres de lege. Astfel, procurorul de caz a refuzat să explice lipsa documentelor de numire în funcție a intimatului și a pretins că acesta exercită în mod legal funcția de șef de secție, deși actele depuse la dosar sunt insuficiente. Referitor la dispozițiile art. 3 alin. (6) , ale art. 4 alin. (2) și ale art. 5 din Codul de procedură penală, autoarea excepției consideră că acestea aduc atingere principiilor fundamentale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, deoarece inculpatul poate să folosească probe false, create special cu scopul de a scăpa de răspunderea penală, în condițiile în care procurorul nu este obligat decât să strângă și să administreze probe, iar nu să verifice legalitatea acestora. Astfel, dacă procurorul suspectează că un document folosit ca probă este fals, dispozițiile de lege criticate îl obligă să interpreteze îndoiala în favoarea suspectului sau a inculpatului, în loc să verifice legalitatea obținerii probei. Arată că unul dintre contractele de muncă ale intimatului este fals, întrucât nu are număr de înregistrare, nu are data la care a fost încheiat, nu cuprinde datele personale ale salariatului, nu este avizat de Inspectoratul Teritorial de Muncă și nu este semnat de directorul instituției. În ceea ce privește dispozițiile art. 339 alin. (5) și ale art. 340 din Codul de procedură penală, autoarea excepției susține, în esență, că acestea încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât procurorul ierarhic superior poate să respingă nemotivat plângerea împotriva actelor procurorului de caz, formulată în temeiul dispozițiilor art. 339 din Codul de procedură penală. Arată că, în speță, procurorul ierarhic superior enumeră în ordonanță motivele susținute de petentă în plângerea formulată, fără a invoca niciun argument prin care să justifice respingerea acestora. ...
Sursa oficială ↗