Decizia CCR nr. 657/2023Punctul 8

8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. Din motivarea excepției de neconstituționalitate observă că, în esență, autorii acesteia critică omisiunea legiuitorului de a reglementa natura juridică a actului procesual prin care procurorul remediază neregularitățile rechizitoriului constatate de judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Totodată, reține că faptul că legea nu stabilește în mod expres natura juridică a actului procesual prin care procurorul remediază neregularitățile rechizitoriului nu constituie o omisiune cu relevanță constituțională. Arată că din conținutul normativ al art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală rezultă că, în privința rechizitoriului, obligația procurorului este să remedieze neregularitățile constatate, iar decizia referitoare la trimiterea în judecată - de menținere sau de renunțare la aceasta - este legată în principal de importanța actelor procesuale anulate și a probelor excluse de judecătorul de cameră preliminară în contextul întregului material de urmărire penală. De asemenea, reține că, în procedura prevăzută de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, procurorul trebuie să se limiteze la remedierea neregularităților constatate în privința rechizitoriului, fără a putea modifica sau completa în alte aspecte actul de sesizare inițial. În caz contrar, judecătorul de cameră preliminară poate, potrivit art. 346 alin. (3) lit.a) din Codul de procedură penală, să restituie cauza la parchet. Solicitând remedierea neregularităților rechizitoriului, judecătorul de cameră preliminară nu se pronunță asupra vinovăției inculpaților, ci urmărește respectarea principiului legalității în procesul penal sub aspectul sesizării valabile a instanței și al stabilirii cu exactitate a obiectului și a limitelor judecății. Reține, totodată, că neregularitățile constatate în procedura de cameră preliminară determină sancțiuni juridice diferite, în funcție de elementele asupra cărora poartă și de consecințele pe care le-ar avea acestea în perspectiva continuării judecății. Astfel, dacă judecătorul de cameră preliminară constată că una sau mai multe dintre probele administrate în faza de urmărire penală sunt nelegale, va proceda la înlăturarea acestora din dosar [art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală], iar dacă apreciază că anumite acte de urmărire penală au fost efectuate cu nesocotirea legii, va proceda conform art. 280-282, dispunând anularea lor [art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală]. De asemenea, atunci când observă neregularități ale rechizitoriului ce fac imposibilă stabilirea obiectului sau a limitelor judecății, iar procurorul nu răspunde solicitării de remediere în termenul prevăzut de lege, judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet [art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală], deoarece în lipsa acestor elemente instanța nu poate cunoaște persoanele și/sau faptele cu privire la care este chemată să se pronunțe; la fel procedează și atunci când exclude toate probele administrate în faza de urmărire penală [art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală]. În fine, reține că, dacă judecătorul de cameră preliminară înlătură numai unele dintre probele administrate, dosarul nu va fi restituit parchetului, ci judecata va avea loc pe baza probelor legal administrate de către organul de urmărire penală, precum și a probelor ce vor fi administrate nemijlocit de către instanță în etapa cercetării judecătorești. ...