Decizia CCR nr. 558/2023Punctul 8

8. Raportat la obiectul prezentei sesizări, autorii acesteia susțin că statutul asistentului judecătorului nu este clar și precis definit, legea reglementând atribuțiile acestuia în art. 40, printr-o enumerare sumară de activități presupuse judiciare, al căror conținut practic nu poate fi evaluat într-o formă aproximativă. În acest context, arată, spre exemplu, că procesul penal reprezintă o succesiune de activități specifice consemnate în acte procesuale sau procedurale reglementate riguros, efectuate de regulă în anumite termene, supuse unui posibil control de natură judiciară. În temeiul art. 40 alin. (1) lit. c) din legea criticată, asistentul judecătorului redactează un proiect de hotărâre judecătorească, context în care se pune întrebarea care este modalitatea de consemnare a redactării proiectului, în condițiile în care Codul de procedură penală sau altă reglementare procesuală în acest sens nu există. În cazul în care o parte din procesul penal bănuiește că proiectul de hotărâre a fost redactat de un asistent al judecătorului, aflat într-o situație de incompatibilitate dovedită, se pune întrebarea care este procedura de contestare. Or, atribuțiile asistenților judecătorului nu sunt supuse niciunei reglementări juridice, nefiind prevăzută nici denumirea formală a actului procedural prin care se constată efectuarea activităților judiciare. De asemenea, nu este prevăzută nicio activitate în procesul redactării hotărârii, care este atributul exclusiv al judecătorului și care nu poate fi delegată. Proceduri de incompatibilitate, de abținere nu sunt indicate referitor la activitățile enumerate ca fiind în sarcina asistentului judecătorului. Se apreciază, totodată, că introducerea asistenților judecătorilor ar putea afecta principiul colegialității, care presupune că judecătorii decid împreună în cadrul completelor. Astfel, asistenții pot interveni în procesul de luare a deciziilor, ceea ce ar putea compromite colaborarea egală între judecători. ...