Decizia CCR nr. 523/2023Punctul 15

15. Se susține, totodată, că angajarea răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege este o măsură extremă, aplicată atunci când nici procedura de urgență, nici ordonanțele de urgență nu pot oferi rezultate rapide. Adoptarea unei legi prin această metodă nu este doar o modalitate de a evita procedurile legislative standard, ci ar trebui să fie o reacție rapidă în fața situațiilor excepționale, analizate în jurisprudența Curții Constituționale, care nu sunt respectate în cauză. În astfel de circumstanțe, este esențial nu doar să se respecte regulile constituționale privind adoptarea, ci și să se asigure că proiectul de lege abordează o singură tematică, clar definită și dictată de situații neordinare. Așa încât, se susține că proiectele de lege cu un caracter complex, cum este cel criticat, sau cele care vizează modificarea, completarea sau abrogarea mai multor acte normative nu doar că nu sunt potrivite pentru această procedură, dar conduc la neconstituționalitatea procedurii de adoptare. Obiectivul unui astfel de proiect de lege, adoptat prin procedura angajării răspunderii, este sau cel puțin ar trebui să fie introducerea unei noi norme juridice, esențială într-o situație dată. Prin urmare, se susține că necesitatea unui astfel de act legislativ nu ar trebui să se bazeze pe modificarea legislației existente, ci pe lipsa reglementărilor într-un domeniu specific al societății. Mai mult decât atât, se apreciază că nu este justificată urgența în adoptarea actului normativ criticat, reținându-se deja în jurisprudența constituțională că dezbaterea în procedură obișnuită în Parlament nu numai că ar fi fost benefică, pentru că s-ar fi putut aduce amendamente, dar ar fi permis implicarea societății civile, a contribuabililor. Se precizează că suntem în prezența unui amplu proiect de recalibrare administrativă, dublat de măsuri cu impact bugetar, financiar sau fiscal, care se vor aplica în timp și care vor produce efecte în timp. Se apreciază că proiectul este mult mai amplu decât premisa de la care s-a pornit, cât timp modificările propuse vizează intervenția în funcționarea aparatului administrativ, limitarea unor categorii de cheltuieli publice, prelevarea excedentului bugetar al întreprinderilor publice, instituirea de noi impozite și contribuții sociale obligatorii ori majorarea celor existente, înăsprirea regimului sancționator, operaționalizarea unor sisteme de raportare, restructurarea administrativă, stabilirea unor reguli detaliate în materie contravențională, întărirea disciplinei financiare în ceea ce privește sistemele de încasări și plăți, limitarea dreptului de a utiliza numerar pentru plata unor bunuri și servicii, respectarea drepturilor de proprietate intelectuală etc. ...