Decizia CCR nr. 478/2023Punctul 18

18. Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 2.046D/2019, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că, în expunerea de motive a actului normativ prin care au fost instituite noile reguli de procedură în materia insolvenței, legiuitorul a arătat care a fost scopul reglementării - eficientizarea procedurilor de insolvență și a mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare față de societățile aflate în stare de insolvență cu respectarea șanselor de redresare a acestora, evitarea afectării mediului concurențial etc. -, scop ce este în concordanță atât cu interesul bugetar, cât și cu interesul economico-financiar al României. Astfel, dacă instituirea unui atare prag este explicată tocmai prin încercarea de menținere a debitorului în circuit și asigurarea încasării corespunzătoare a tuturor creanțelor (indiferent de statutul titularului), în situația în care statul ar fi, ipotetic, unicul creditor al creanțelor împotriva debitorului, acesta are libertatea (la fel ca orice alt creditor) de a verifica dacă interesul său este acela de a demara procedura insolvenței sau nu. O atare situație, lăsată la latitudinea creditorului, nu poate constitui un act de discriminare și încălcare a principiului egalității, întrucât scopul urmărit prin instituirea unui atare procent (egal în drepturile creditorilor) a fost acela de a impulsiona redresarea societăților și de a evita fraudarea intereselor statului. Prin urmare, instituirea unui prag egal al debitelor datorate statului și altor creditori ca o condiție pentru deschiderea procedurilor insolvenței de către debitor nu constituie o discriminare față de situația în care deschiderea procedurii insolvenței are loc ca urmare a solicitării creditorilor. Având în vedere că accesul liber la justiție poate fi exercitat în anumite limite rezonabile impuse de legiuitor, condiționarea accesului la procedura insolvenței de varietatea naturii creanțelor nu echivalează cu o negare a dreptului. De altfel, autoarea excepției de neconstituționalitate antamează anumite situații-premisă în raport cu o situație particulară (existența unei sentințe penale definitive prin care s-a dispus dizolvarea societății în cauză), aspecte care țin de modul de interpretare și aplicare efectivă a normelor la o atare situație specială și care pot avea loc în contextul analizei și soluționării fondului cererii de apel. ...