Decizia CCR nr. 479/2023Punctul 15

15. Guvernul, în Dosarul nr. 515D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, coroborate cu ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că intenția legiuitorului de a limita utilizarea abuzivă a procedurii de către debitor și de a-l responsabiliza în gestionarea activității sale este una legitimă având în vedere unele dintre efectele deschiderii procedurii insolvenței, cum ar fi suspendarea acțiunilor pentru realizarea creanțelor contra debitorului și curgerea dobânzilor și penalităților sau eșalonările de datorie, ștergerea integrală sau reducerea unor obligații ale debitorului conform planului de reorganizare. Cu toate acestea, împiedicarea insolvenței voluntare a debitorilor care se află în incapacitate de plată, dar care au datorii preponderent bugetare, permite acoperirea pasivului acestora doar prin mecanismele speciale de colectare a creanțelor bugetare prevăzute de Codul de procedură fiscală și/sau prin executări silite individuale, conform Codului de procedură civilă, acțiuni care pot afecta cele mai importante active ale debitorului, de care ar depinde șansa redresării activității sale. Dreptul de reorganizare al debitorului devine, în acest context, condiționat de comportamentul propriilor creditori care pot sau nu să introducă o cerere de deschidere a procedurii insolvenței sale. Or, reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept procesual sau material, în virtutea prerogativelor sale constituționale, nu ar trebui să îl împiedice pe cel interesat să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime ci să conducă la o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură. Or, textul criticat limitează pentru debitori, în mod discriminatoriu, aplicarea procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență și intră în contradicție cu alte norme imperative aferente procedurilor de insolvență, și nu numai, modul impredictibil de raportare la cuantumul creanțelor bugetare conducând la o stare de insolvență nedeclarată continuă a debitoarei, având în vedere că la momentul deschiderii procedurii insolvenței nu se cunoaște, cu precizie, masa pasivă, aceasta conturându-se abia după verificarea creanțelor de către administratorul/lichidatorul judiciar și întocmirea tabelului preliminar de creanțe. ...