Decizia CCR nr. 471/2023Punctul 7

7. Se învederează faptul că, în prezent, conform reglementării actuale, soțul reclamant poate să ceară desfacerea căsătoriei din culpă exclusivă, deoarece, din moment ce dorește divorțul, nu are nimic de pierdut. Se omite cu totul poziția soțului pârât care dorește continuarea căsătoriei, caută împăcarea și se rezumă la a se apăra față de susținerile reclamantului. Astfel cum sunt reglementate și aplicate în prezent, dispozițiile legale criticate conduc la agravarea situației conflictuale dintre soți, nicidecum la împăcarea acestora. Autoarea excepției arată că nu consideră destrămată căsnicia, reclamantul cerând divorțul din culpa exclusivă a autoarei excepției, astfel că, în cauză, s-a mărginit să se apere în fața susținerilor neadevărate ale soțului său, căutând totodată să se împace cu acesta și evitând orice împrejurare ce ar putea agrava cearta. Consideră că, de vreme ce în situația în care se cere desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a soțului pârât, instanța poate pronunța divorțul din culpă comună, dispozițiile legale criticate obligă soțul pârât la o atitudine procesuală ofensivă, chiar dacă acesta dorește împăcarea. ...