Decizia CCR nr. 269/2023Punctul 6

6. Autorul susține că nulitatea prevăzută de art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă este o „nulitate expresă“, întrucât rațiunea acestei sancțiuni este aceea de a garanta neschimbarea hotărârii pronunțate și de a oferi posibilitatea verificării legalității completului de judecată. De aceea, norma criticată se referă expres la completele formate din mai mulți judecători și apără interesele justițiabililor în cazul în care nu se poate dovedi componența reală a completului la momentul deliberărilor. Însă, în situația în care completul este format dintr-un singur judecător, care a făcut cercetarea pe fondul cauzei și a participat la dezbaterile ei, acesta întocmește minuta în baza căreia redactează și motivează hotărârea pe care o semnează, dovedind pe deplin faptul că își asumă conținutul minutei respective. Astfel, apreciază autorul excepției, prevederile alin. (2) al art. 401 din Codul de procedură civilă nu se pot aplica situației unui complet format dintr-un singur judecător, motiv pentru care dispoziția legală prevăzută de acest articol apare ca fiind incompletă, norma trebuind să diferențieze cazul unei minute întocmite de un complet cu un singur judecător față de cazul minutei întocmite de un complet format din doi sau mai mulți judecători. Nulitatea pentru nesemnarea minutei de către judecătorul din completul de un judecător se încadrează, cel mult, în dispozițiile art. 177 din Codul de procedură civilă referitoare la „îndreptarea neregularităților actului de procedură“, nulități care pot fi remediate printr-o procedură ulterioară de verificare și confirmare, procedură care să implice judecătorul aflat în culpă. Or, prin aplicarea, fără a se face distincție între completele compuse dintr-un judecător și cele compuse din mai mulți judecători, a sancțiunii nulității în cazul lipsei semnăturii de pe minuta întocmită de un singur judecător, greșeala reprezentantului autorității publice produce consecințe, în mod nejustificat, asupra altor persoane, respectiv părțile din proces. Se creează, astfel, o inechitate de drepturi și obligații între cetățeni, respectiv unii în calitate de justițiabili și alții în calitate de reprezentanți ai unei autorități publice, încălcându-se, astfel, principiul prevăzut în mod expres de art. 16 alin. (2) din Constituție. ...