Decizia CCR nr. 221/2022Punctul 11

11. Președintele Curții acordă cuvântul și domnului avocat Dan Rareș Răducanu, reprezentantul convențional al autoarei excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 2.305D/2019, care menționează că este de acord cu argumentele de neconstituționalitate mai sus prezentate de doamna avocat. În plus, referitor la Decizia Curții Constituționale nr. 827 din 17 noiembrie 2020, învederează faptul că problematica a fost analizată exclusiv din perspectiva faptului că taxa de timbru era datorată pentru procedura de atribuire a contractului de achiziții, dar nu s-a avut în vedere aspectul că instanțele judecătorești apreciază că aceeași taxă de timbru trebuie să fie calculată după același mecanism și în cazul litigiilor având ca obiect executarea contractelor și pretențiile ce decurg din executarea acestora. Arată că, așa cum în mod corect a stabilit instanța de contencios constituțional în decizia precitată, valoarea obiectului litigiului trebuie să fie elementul esențial după care se calculează taxa de timbru, atât în România, Uniunea Europeană, cât și în întreaga lume. În opinia sa, problema vine din faptul că nu este clar dacă această taxă de timbru calculată la valoarea estimată a contractului se aplică și în cazul litigiilor decurgând din executarea contractului de achiziții publice. În acest context, apreciază că decurg două vicii majore de neconstituționalitate, și anume: în primul rând o lipsă de claritate a legii, materializată în faptul că legiuitorul vorbește despre o taxă de timbru calculată la valoarea estimată a contractului, în condițiile în care există deja un contract încheiat care are o altă valoare, care poate să fie mai mare sau mai mică decât valoarea estimată a contractului, întrebarea fiind la ce se raportează taxa de timbru în această situație, la valoarea estimată în procedura de atribuire sau la valoarea exactă a contractului. În al doilea rând, un alt viciu de neconstituționalitate rezidă în discrepanțele privind modalitatea de stabilire a taxei de timbru, la care a făcut referire și antevorbitoarea sa. Învederează, totodată, că în perioada 2016-2020 Guvernul a emis trei ordonanțe de urgență, una dintre acestea fiind constatată ca neconstituțională de către instanța de contencios constituțional, ordonanțe prin care Guvernul a optat între a stabili valoarea taxei de timbru față de obiectul litigiului sau față de valoarea estimată a contractului. În fine, pe lângă aspectele de neconstituționalitate intrinsecă ale reglementării criticate, apreciază că există și aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, întrucât, prin ordonanța de urgență adoptată, Guvernul a depășit limitele delegării legislative prin modificarea unor dispoziții dintr-o lege, fără a exista o situație extraordinară a cărei reglementare să nu suporte amânare. ...