Decizia CCR nr. 889/2020Punctul 11

11. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate poate fi considerată ca întemeiată prin prisma prevederilor art. 41 coroborate cu art. 16 din Constituție, interpretate prin raportare la art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, în sensul că această categorie profesională a asistenților judiciari nu ar putea să beneficieze de un drept de care beneficiază în mod curent orice categorie de angajați, conform legislației muncii, adică vechimea în muncă cu varietatea vechimea în specialitate. Această ipoteză conduce la concluzia că legea criticată prin excepția de neconstituționalitate restrânge pentru categoria asistenților judiciari un drept/spor salarial de care beneficiază orice categorie de salariați bugetari (nu numai cei din sectorul autorității judecătorești), adică dreptul de a beneficia de spor pentru vechimea în specialitatea muncii de asistent judiciar, fiind diferite în mod vizibil situațiile unor asistenți judiciari aflați la primul mandat profesional în această funcție, în comparație cu cei aflați la un al doilea mandat sau mai mult decât atât. În această privință se poate observa că mandatul de asistent judiciar nu se poate asimila ca regim juridic de salarizare cu cel al aleșilor din legislativ ori din consiliile județene ori consiliile locale, unde se plătește o singură indemnizație fixă, profilul funcției/profesiei de asistent judiciar și regimul juridic al acesteia fiind complet diferite față de cele ale aleșilor menționați mai sus. Pentru aceste considerente, instanța judecătorească apreciază că textele de lege criticate pot fi considerate ca fiind neconstituționale, deoarece legea nu este suficient de clară și de previzibilă, aceasta nu acoperă toate ipotezele din viața reală și astfel creează discriminări sub aspectul exercitării dreptului la muncă, prin „elementul component salarizare cu contabilizarea vechimii în muncă“. ...