Decizia CCR nr. 809/2020Punctul 10

10. Invocând încălcarea art. 53 din Constituție, autorul excepției susține că restrângerea dreptului autorităților locale de a își adopta propriul steag și de a reglementa modul de folosire al acestuia, în conformitate cu art. 2, 3 și 4 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 nu este motivată în niciun fel de expunerea de motive a Legii nr. 141/2015, dar nici în cuprinsul acesteia. Pe de altă parte, în mod evident, reglementările privind stabilirea unui steag ca simbol local și modalitatea în care acest steag poate fi utilizat, nu sunt în măsură să pericliteze siguranța națională, ordinea publică, sănătatea publică. Practic, niciuna din cauzele enumerate în mod limitativ în art. 53 din Constituție nu este incidentă în cazul limitării exercitării drepturilor autorității locale privind adoptarea și folosirea simbolurilor locale. Mai mult, art. 4 din Legea nr. 141/2015, în formularea actuală, permite utilizarea steagurilor unităților administrativ-teritoriale numai autorităților locale și interzice în totalitate locuitorilor acest lucru, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a art. 53 din Constituție. Se susține că au existat cazuri în care persoane fizice au fost amendate în baza Legii nr. 141/2015 pentru că au arborat steagul unei unități administrativ-teritoriale. Autorul excepției arată că, potrivit art. 5 alin. (2) din aceeași lege, sancțiunea se poate aplica și persoanei fizice vinovate de săvârșirea acestei fapte, însă, în ceea ce privește obligația prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 141/2015, dispoziția legală poate fi interpretată astfel încât încălcarea acestor obligații să se poată rețină doar în sarcina unității administrativ-teritoriale sau persoanelor fizice care au atribuții reprezentative în cadrul unității administrativ-teritoriale, nu și altor persoane fizice, dar acest lucru nu este specificat clar în lege, putând da naștere la abuzuri. ...