Decizia ÎCCJ nr. 23/2026 (HP)Punctul IX
Punctul IX
IX. Opiniile specialiștilor consultați
47. Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai (lector univ. dr. Andrea Annamaria Chiș, cadru didactic asociat jud. dr. Roxana Dan și cadru didadic asociat av. dr. Șerban Mircioiu) a considerat că, deși nu poate fi lăsată la latitudinea debitorului încetarea executării silite prin plata integrală a creanței în intervalul de timp acordat de legiuitor terțului adjudecatar pentru plata diferenței de preț, executorul judecătoresc poate accepta de la acesta plata creanței, a accesoriilor și a cheltuielilor de executare silită, însă valabilitatea acestei plăți rămâne condiționată de neplata diferenței de preț de către adjudecatar. ...
48. Astfel, în cazul în care debitorul sau altă persoană interesată consemnează întreaga creanță la dispoziția creditorului după definitivarea procesului-verbal de licitație, chiar dacă ar fi înainte de momentul consemnării diferenței de preț (în intervalul acordat de lege terțului adjudecatar) și cel al emiterii actului de adjudecare, această plată ori depunere cu afectațiune specială nu mai poate produce automat efectul încetării executării silite, fiind realizată în afara termenului legal prevăzut de art. 863 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ...
49. Cu toate acestea, tocmai pentru că există posibilitatea ca terțul adjudecatar să nu achite diferența de preț în intervalul de 30 de zile prevăzut de art. 850 alin. (1) din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc poate accepta plata făcută de debitor în acest interval de timp, iar această plată va stinge creanța și va conduce la încetarea executării silite în cazul în care terțul nu își execută obligația prevăzută în sarcina sa de lege. ...
50. În această ipoteză nu mai sunt incidente dispozițiile art. 851 din Codul de procedură civilă privind reluarea licitației pentru nedepunerea prețului, care prevăd posibilitatea terțului adjudecatar de a achita la termenul de licitație prețul oferit inițial, întrucât terțul adjudecatar, la rândul său, a fost de rea-credință, nerespectând termenul prevăzut de lege în favoarea sa pentru executarea obligației de plată a diferenței de preț. ...
51. Facultatea de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ (conf. univ. dr. Nicolae-Horia Țiț) a apreciat că momentul transferului dreptului de proprietate asupra imobilului adjudecat este acela al eliberării actului de adjudecare. ...
52. În acest sens a arătat că procesul-verbal de licitație poate fi doar notat în cartea funciară, nefiind permisă înscrierea provizorie a dreptului de proprietate al adjudecatarului în baza acestui act. ...
53. Procesului-verbal de licitație nu îi poate fi atribuit caracterul translativ de proprietate, deoarece adjudecatarul nu poate intra în posesia imobilului adjudecat, nu poate culege fructele acestuia și nici nu își poate înscrie provizoriu dreptul de proprietate în baza acestui act. ...
54. S-a mai arătat că art. 854 lit. h) din Codul de procedură civilă stabilește că actul de adjudecare constituie titlu de proprietate pentru adjudecatar, în baza căruia se poate face înscrierea în cartea funciară, neexistând o astfel de mențiune în cuprinsul procesului-verbal de licitație. ...
55. Ca atare, debitorul sau orice altă persoană interesată poate obține desființarea măsurilor asigurătorii sau de executare, consemnând la dispoziția creditorului urmăritor întreaga valoare a creanței, cu toate accesoriile și cheltuielile de executare până la momentul emiterii actului de adjudecare. ...
56. Executorul judecătoresc poate efectua acte de executare cu privire la alte bunuri sau active patrimoniale ale debitorului și ulterior încheierii procesului-verbal de licitație, cu consecința încetării executării silite în temeiul art. 703 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, dacă în urma efectuării acestor acte de executare sau a plăților făcute de debitor este realizată în integralitate creanța și recuperate cheltuielile de executare și alte sume datorate potrivit legii. ...
57. În acest caz, nu va mai fi emis actul de adjudecare, chiar dacă ulterior încetării executării silite în temeiul art. 703 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă persoana declarată adjudecatar în timpul licitației consemnează prețul integral. ...
58. Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara a transmis mai multe opinii ale colectivului didactic universitar. ...
59. Astfel, într-o opinie a colectivului didactic (prof. univ. dr. Claudia Roșu, conf. univ. dr. Alin Speriuși-Vlad și asist. univ. dr. Cătălin Lungănașu) s-a apreciat că sintagma „până la adjudecarea bunului imobil“ trebuie interpretată în sensul că se referă la momentul emiterii actului de adjudecare. ...
60. În acest sens s-a arătat că dreptul real imobiliar este recunoscut în favoarea adjudecatarului în baza actului de adjudecare, fiind condiționat de înscrierea acestui act în cartea funciară. Or, producerea acestui efect presupune întocmirea și eliberarea prealabilă a actului de adjudecare potrivit art. 854 și 855 din Codul de procedură civilă. ...
61. Efectul translativ, în regimul special al urmăririi imobiliare, este rezervat de lege actului de adjudecare, iar nu procesului-verbal de licitație, care poate fi contestat pe calea contestației la executare, a cărei admitere ar bloca emiterea actului de adjudecare. ...
62. Referitor la întrebarea subsecventă s-a apreciat că, până la emiterea actului de adjudecare de către executorul judecătoresc în temeiul art. 863 alin. (1) din Codul de procedură civilă, debitorul poate consemna la dispoziția creditorului urmăritor întreaga valoare a creanței, cu toate accesoriile și cheltuielile de executare. ...
63. S-a argumentat că executarea silită are ca scop realizarea creanței constatate prin titlul executoriu, iar vânzarea silită reprezintă o modalitate de recuperare a creanței. Or, de vreme ce scopul executării silite a fost atins, devin aplicabile prevederile art. 703 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. ...
64. Într-o altă opinie a colectivului didactic (conf. univ. dr. Florina Popa și asist. univ. dr. Sergiu Căileanu) s-a apreciat că sintagma „până la adjudecarea bunului imobil“ din cuprinsul art. 863 alin. (1) din Codul de procedură civilă trebuie interpretată în sensul că se referă la întocmirea procesului-verbal de licitație prin care a fost declarat adjudecatar un participant la licitație. ...
65. S-a argumentat că data adjudecării imobilului coincide cu data întocmirii procesului-verbal de licitație, acesta fiind momentul în care se încheie vânzarea silită, în sensul de operațiune juridică (negotium iuris). ...
66. De altfel, dobândirea proprietății nu este condiționată de plata integrală a prețului, executarea acestei obligații fiind doar momentul de la care adjudecatarului îi va fi recunoscută dispoziția deplină asupra bunului, conform art. 857 alin. (5) din Codul de procedură civilă. ...
67. Referitor la întrebarea subsecventă s-a apreciat că, în măsura în care adjudecatarul plătește prețul în termenul de 30 de zile, executorul este obligat să întocmească actul de adjudecare, urmând să dispună restituirea către debitor a diferenței dintre valoarea obligației prevăzute în titlul executoriu, a cheltuielilor de executare și prețul achitat de către adjudecatar. ...
68. Facultatea de Drept din cadrul Universității din București (prof. univ. dr. Traian-Cornel Briciu și conf. univ. dr. Paul Pop) a apreciat că sintagma „până la adjudecarea bunului imobil“ din cuprinsul art. 863 alin. (1) din Codul de procedură civilă vizează declararea ca adjudecatar a unui participant la licitație și încheierea procesului-verbal de licitație care consemnează adjudecarea imobilului. ...
69. S-a argumentat că legiuitorul utilizează sintagma „adjudecare“ în cuprinsul art. 849 din Codul de procedură civilă pentru a descrie operațiunea juridică, în timp ce art. 854 din același cod se referă la „actul de adjudecare“ ca titlu de proprietate, respectiv înscrisul constatator al operațiunii. Această dualitate reflectă distincția clasică dintre negotium iuris și instrumentum probationis. ...
70. Din interpretarea literală și teleologică a art. 857 alin. (1) din Codul de procedură civilă rezultă că dreptul dobândit de terț la momentul declarării sale ca adjudecatar reprezintă un drept de proprietate afectat de o condiție rezolutorie care constă în neplata integrală a prețului. ...
71. Cu privire la întrebarea subsecventă s-a apreciat că, în interiorul termenului de 30 de zile instituit de art. 850 din Codul de procedură civilă pentru depunerea prețului de către adjudecatar, executorul judecătoresc nu va putea face alte acte de executare care să afecteze exercițiul dreptului adjudecatarului de a plăti prețul de adjudecare în termenul ce îi este recunoscut de lege. ...
72. Institutul Național al Magistraturii a apreciat că sintagma „până la adjudecarea bunului imobil“ din cuprinsul art. 863 alin. (1) din Codul de procedură civilă vizează momentul declarării ca adjudecatar a unui participant la licitație și încheierea procesului-verbal de licitație care consemnează adjudecarea imobilului. ...
73. S-a arătat că art. 849 alin. (1) din Codul de procedură civilă face referire expresă la „procesul-verbal de licitație care consemnează adjudecarea“, din care poate rezulta că aceasta este semnificația termenului „adjudecare“ în raport cu care se interpretează sintagma „până la adjudecarea imobilului“ din cuprinsul art. 863 alin. (1) din același cod. ...
74. Din perspectiva efectelor substanțiale și procedurale pe care le produce adjudecarea consemnată în procesul-verbal de licitație s-a arătat că acordul de voință se realizează între adjudecatar și debitor. ...
75. Consimțământul debitorului este exprimat „forțat“ prin intermediul executorului judecătoresc la momentul adjudecării prin declararea ca adjudecatar a unuia dintre licitatori. ...
76. Referitor la întrebarea subsecventă s-a apreciat că, în interiorul termenului de 30 de zile instituit de art. 850 din Codul de procedură civilă pentru depunerea prețului de către adjudecatar, executorul judecătoresc nu va putea face alte acte de executare care să afecteze exercițiul dreptului adjudecatarului de a plăti prețul de adjudecare în termenul stabilit de lege. ...
77. Institutul de Cercetări Juridice a apreciat că sintagma „până la adjudecarea bunului imobil“ din cuprinsul art. 863 alin. (1) din Codul de procedură civilă vizează momentul încheierii procesului-verbal de licitație care consemnează adjudecarea imobilului. ...
78. În acest sens a arătat că legiuitorul face referire la noțiunea de „adjudecare“, ca operațiune juridică, în cuprinsul art. 849 din Codul de procedură civilă, în vreme ce la art. 854 din același cod se referă la „actul de adjudecare“, ca titlu de proprietate și înscris constatator al operațiunii. ...
79. Din analiza literală a art. 857 alin. (1) din Codul de procedură civilă rezultă că, prin „adjudecarea“ imobilului, adjudecatarul devine proprietar la momentul adjudecării, chiar dacă nu a plătit integral prețul. Dreptul său este afectat de condiția suspensivă a plății diferenței de preț, de la momentul adjudecării având dreptul la fructe și venituri, datorând dobânzile până la plata integrală a prețului și suportând toate sarcinile imobilului. ...
80. Cu privire la întrebarea subsecventă s-a apreciat că organul de executare nu poate săvârși din oficiu alte acte de executare și nici să înceteze executarea silită ca urmare a achitării de către debitor a obligației prevăzute în titlul executoriu, a cheltuielilor de executare și a altor sume datorate potrivit legii, refuzând apoi în baza acestui motiv să mai emită actul de adjudecare chiar dacă adjudecatarul depune prețul integral. ... ...
Sursa oficială ↗