Decizia ÎCCJ nr. 19/2026 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 21. Din practica judiciară și din opiniile teoretice înaintate au rezultat două orientări. ... 22. Într-o primă orientare jurisprudențială (o sentință civilă nedefinitivă a Tribunalului Mureș - Secția I civilă), s-a apreciat că, în aplicarea art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, sintagma „în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului“ se raportează la situația judecătorului pensionat de la data emiterii deciziei de pensionare inițiale. ... 23. În același sens au fost și punctele de vedere teoretice formulate de judecătorii din cadrul următoarelor instanțe: curțile de apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și tribunalele București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Ilfov și Vaslui. ... 24. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale/teoretice au fost invocate dispozițiile art. III alin. (2) din Legea nr. 282/2023, reținându-se că legiuitorul a ratificat, prin dispoziții speciale și exprese, validitatea tuturor deciziilor de pensionare emise în favoarea judecătorilor, cu baza de calcul corespunzătoare funcției deținute la acea dată, chiar dacă acestea nu au fost puse în plată, astfel încât nu este admisibilă modificarea bazei de calcul al acestor pensii. Prin urmare, legiuitorul a consacrat principiul securității raporturilor juridice de asigurări sociale, în consonanță și cu jurisprudența instanței de contencios constituțional (Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023, paragrafele 147-149). ... 25. S-a mai arătat că art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 nu reglementează, în mod evident, schimbarea bazei de calcul din decizia de stabilire a pensiei de serviciu, cu ocazia actualizării acesteia, și nici nu stabilește raportarea operațiunii de actualizare la funcția deținută la data eliberării din funcție. Mai mult, prevederile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 au fost abrogate odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2022), la 16 decembrie 2022, situației de fapt fiindu-i aplicabile dispozițiile tranzitorii ale acestui act normativ, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 (art. III și art. V din actul normativ indicat). Actualizarea pensiei nu poate fi făcută decât prin raportare la dispozițiile în vigoare la data pensionării. ... 26. Dat fiind cadrul normativ incident, s-a apreciat că nu poate fi identificată o prevedere legală în baza căreia, la emiterea adeverinței pentru actualizarea pensiei de serviciu, pentru persoanele care au decizii de pensionare emise până la 1 ianuarie 2024, dar nepuse în plată, procentul individual de majorare să fie stabilit de către ordonatorii principali de credite prin raportare la situația personalului în activitate care are aceeași funcție, vechime și grad profesional, precum cele avute de beneficiarul pensiei în ultima lună de activitate (anterior eliberării din funcție), iar nu cele care au fost avute în vedere la stabilirea pensiei de serviciu conform deciziei de pensionare puse în plată. Prin raportarea la condițiile din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, diferite, dar care nu au determinat și modificarea pensiei stabilite, în condițiile legii, beneficiarul pensiei va fi pus în situația de a nu mai avea siguranța garantării dreptului său la pensie, astfel cum acesta a fost obținut, și a remodelării elementelor definitorii ale dreptului la pensie deja exercitat, în lipsa unui fundament legal în acest sens. ... 27. A fost invocat, totodată, și art. 16 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 608/2024 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispozițiilor în materia pensiilor de serviciu prevăzute de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor și de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (Hotărârea Guvernului nr. 608/2024). ... 28. Într-o a doua orientare jurisprudențială (o sentință civilă nedefinitivă a Tribunalului Mureș - Secția I civilă), s-a apreciat că, în aplicarea art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, sintagma „în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului“ se raportează la situația judecătorului pensionat din ultima lună de activitate înainte de data pensionării. ... 29. În același sens au fost și punctele de vedere teoretice formulate din cadrul următoarelor instanțe: tribunalele Călărași, Ialomița, Teleorman, Neamț - Secția I civilă, Brașov și Maramureș. ... 30. În susținerea acestei orientări s-a argumentat că data pensionării este data eliberării din funcție prin pensionare, care este data prevăzută în decretul Președintelui României ca fiind cea a eliberării din funcție sau, în lipsa unei astfel de date, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Președintelui României de eliberare din funcție. În funcție de această dată se determină cuantumul pensiei de serviciu prin raportare la indemnizația de încadrare brută lunară sau la salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării [art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004], precum și punerea în plată a drepturilor de pensie [art. 85 alin. (3) din Legea nr. 303/2004]. ... 31. S-a apreciat, de asemenea, că o interpretare contrară ar încălca drepturile de care trebuie să beneficieze efectiv persoana și principiul egalității de tratament, prin aceea că ar bloca veniturile cuvenite la momentul la care a obținut decizia de pensionare, deși și-a continuat activitatea și au intervenit modificări ale situației de fapt prin dobândirea unui grad superior sau, în mod firesc, prin curgerea timpului, o altă vechime. ... 32. S-a mai subliniat că interpretarea teleologică și gramaticală a art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 impune concluzia că drepturile de pensie de serviciu se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, deci intenția legiuitorului a fost de a echivala pensia unui judecător concomitent/corespunzător cu majorarea indemnizației brute lunare a unui judecător coleg aflat în activitate, tocmai pentru a evita situația de discriminare în care de creșterea indemnizației pentru judecătorii aflați la pensie nu ar beneficia și cei care s-au pensionat anterior. Sa dorit astfel ca un judecător pensionat să beneficieze cu titlu de pensie de aceleași drepturi de care ar fi beneficiat dacă sporirea indemnizației brute lunare ar fi operat deja/ar fi intrat deja în vigoare la data la care s-a pensionat. ... 33. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în această problemă de drept. ... ...