Decizia ÎCCJ nr. 393/2025 (HP)Punctul IX

IX. Punctul de vedere al procurorului general 49. Prin concluziile scrise transmise la dosar la 1 septembrie 2025, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă sunt îndeplinite, arătând că, în interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (6) și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 272/2024, completul de judecată din cadrul curții de apel, ce soluționează contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, nu trebuie format din judecători specializați în materie penală. ... 50. În sprijinul acestei opinii a arătat că interpretarea literal-gramaticală a dispozițiilor art. 28 alin. (2) și art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004 conduce la concluzia că legiuitorul român a dorit să impună obligativitatea specializării în materie penală a judecătorilor doar cu privire la componența comisiei din cadrul tribunalului, nu și cu privire la componența completului din cadrul curții de apel învestit cu judecarea contestației împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor. Dacă legiuitorul ar fi dorit într-adevăr să extindă cerința specializării în materie penală și asupra judecătorilor din cadrul curții de apel chemați să judece contestația prevăzută de art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004, putea să prevadă expres această chestiune cu ocazia modificărilor recente aduse actului normativ. ... 51. Comisia din cadrul tribunalului, deși actualmente este compusă obligatoriu din judecători specializați în materie penală, totuși nu constituie o secție a instanței și nici măcar un complet de judecată al tribunalului specializat în materie penală, ci reprezintă, conform legii, o veritabilă jurisdicție specială autonomă. ... 52. Includerea în comisie a unor judecători specializați în materie penală este justificată în expunerea de motive a Legii nr. 272/2024 prin necesitatea valorificării experienței profesionale a acestor judecători, despre care legiuitorul a considerat că sunt mai familiarizați cu specificul infracțiunilor contra persoanei și impactul pe care acestea îl au asupra victimei. ... 53. Ministerul Public a apreciat că Decizia de recurs în interesul legii nr. 4 din 24 aprilie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate fi interpretată în sensul că impune specializarea în materie penală a completului curții de apel învestit cu judecarea contestației formulate împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, în absența unei prevederi exprese în acest sens. Compunerea instanței de control judiciar este guvernată de reglementarea specială din Legea nr. 211/2004, precum și de reglementările generale din Legea nr. 304/2022 și din Codul de procedură civilă. ... 54. Totodată, a arătat că trebuie avute în vedere efectele Deciziei de recurs în interesul legii nr. 6 din 26 mai 2025, care definește clar natura procedurii în discuție (civilă necontencioasă) și demontează astfel analogia cu situațiile juridice soluționate prin Decizia de recurs în interesul legii nr. 4 din 24 aprilie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care instanța supremă a acceptat că instanțele de control judiciar au o competență materială procesuală specializată, derivată din specializarea primei instanțe, care rămâne câștigată procesului, chiar și atunci când a fost greșit stabilită. ... 55. După publicarea Deciziei de recurs în interesul legii nr. 6 din 26 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 30 iulie 2025, instanțele judecătorești sunt obligate să se conformeze interpretării date de instanța supremă, astfel că toate contestațiile vor fi judecate ca apeluri necontencioase civile, indiferent de practica judiciară anterioară. ... 56. Ca atare, soluțiile de declinare a competenței de la secția civilă la secția penală nu mai au temei legal după intervenirea acestei decizii de unificare a practicii judiciare, întrucât s-a clarificat că legea specială instituie o procedură necontencioasă civilă. Așadar, pornind de la clarificările oferite prin Decizia de recurs în interesul legii nr. 6 din 26 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerul Public consideră că specializarea în materie penală nu este obligatorie pentru judecătorii din completul învestit cu judecarea contestațiilor formulate împotriva hotărârilor Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor. ... 57. Aceste aspecte, coroborate cu orientările doctrinare constante și consistente, care au prezentat compensarea victimelor ca fiind o procedură judiciară specială de natură civilă necontencioasă, introdusă la inițiativa persoanelor vătămate în temeiul Directivei 2004/80/CE a Consiliului Uniunii Europene din 29 aprilie 2004 privind despăgubirea victimelor infracționalității și distinctă de acțiunea civilă din procesul penal, susțin pe deplin concluzia că Legea nr. 211/2004 prevede o cale de atac ordinară împotriva hotărârilor Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor din cadrul tribunalului, care este de competența secțiilor civile ale instanțelor, chiar dacă materia interferează cu domeniul penal. ... 58. Opțiunea legiuitorului ca judecătorii comisiei din cadrul tribunalului să fie specializați în materie penală nu atrage automat obligativitatea ca și completul din cadrul curții de apel să fie alcătuit numai din judecători specializați în materie penală, întrucât o asemenea viziune juridică echivalează cu înființarea, pe calea interpretării de tip analogic, a unui complet specializat neprevăzut de lege. Un asemenea demers contravine flagrant dispozițiilor art. 126 alin. (5) din Constituție și ale art. 39 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, care stabilesc foarte clar că existența unor instanțe/secții/completuri specializate este posibilă doar în temeiul legii. ... 59. Or, în cazul de față, legea prevede doar că instanța competentă este curtea de apel, fără vreo altă cerință de compunere specială. Rezultă că orice complet legal constituit în cadrul secțiilor civile de la nivelul curții de apel, cu respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, este competent să judece contestația, fără nicio condiționare legată de specializarea în materie penală a judecătorilor care intră în componența acestuia. ... ...