Decizia ÎCCJ nr. 393/2025 (HP)Punctul XI.2

XI.2. Asupra fondului sesizării 75. Așa cum s-a reținut în paragraful 47 al Deciziei de recurs în interesul legii nr. 6 din 26 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe fondul inexistenței vreunei calificări în corpul legii a naturii sale juridice și al absenței oricărei precizări a specializării judecătorilor care urmau să facă parte din aceasta, Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, instituită prin dispozițiile art. 28 din Legea nr. 211/2004, a fost receptată în doctrină și - cu excepția unor izolate soluții jurisprudențiale datând din faza incipientă de aplicare a legii - în jurisprudență drept o jurisdicție civilă, după modelul său francez. ... 76. Încă de la data adoptării Deciziei nr. 6 din 26 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii s-a semnalat schimbarea opticii legiuitorului asupra naturii juridice a Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, marcată de recentele modificări aduse formei inițiale a legii prin dispozițiile Legii nr. 272/2024 și, în special, prin cele aduse art. 28 alin. (2) , în privința cărora noul act normativ a introdus specificația privind alcătuirea comisiei „din cel puțin doi judecători specializați în materie penală, desemnați pentru o perioadă de 3 ani de adunarea generală a judecătorilor tribunalului“. ... 77. Există, așadar, o schimbare fundamentală la nivelul situației juridice, premisă care a favorizat, inițial, o calificare a activității Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor ca fiind cea a unei jurisdicții civile, marcată de schimbarea opțiunii legiuitorului, care a impus cerința specializării în materie penală a judecătorilor care asigură activitatea comisiei. ... 78. Mai trebuie făcută precizarea că, așa cum se reține expres în paragraful 49 al deciziei de recurs în interesul legii mai sus menționate, dezlegările acesteia au oferit soluții unificatoare asupra unei jurisprudențe provenind din jurisdicțiile civile, adică de la acele formațiuni de judecată care soluționaseră, în primă instanță și apoi în calea de atac a contestației, cererile de acordare de către stat a compensațiilor financiare ori numai a unui avans din compensație victimelor infracțiunilor, prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 211/2004 în forma de până la modificarea adusă prin Legea nr. 272/2024, observându-se că cea mai recentă hotărâre din jurisprudența divergentă data din martie 2024, în timp ce legea modificatoare menționată a intrat în vigoare în noiembrie 2024. ... 79. Dintru început se înțelege că dezlegările Deciziei de recurs în interesul legii nr. 6 din 26 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nici nu ajută și nici nu obstaculează actuala dezlegare asupra chestiunii de drept sesizate, impunându-se realizarea unei analize autonome în privința eventualelor consecințe ale noii reglementări asupra modului de organizare și funcționare a Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor instituite prin dispozițiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004, și, implicit, asupra naturii sale juridice ori a regulilor de drept aplicabile activității acesteia. ... 80. În expunerea de motive care a însoțit proiectul de act normativ modificator, adoptat sub forma Legii nr. 272/2024, s-a arătat că, din punct de vedere tehnic, „proiectul de lege rezolvă problema evidenței deficitare a cauzelor având ca obiect cererile prevăzute de Legea nr. 211/2004, în condițiile în care, de lege lata, membrii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor unor infracțiuni se desemnează dintre toți judecătorii de la secțiile tribunalului, nu de la o singură secție, astfel cum este conceput sistemul de evidență Ecris. În consecință, se aduc minime modificări regulilor de procedură privind soluționarea acestor cereri, astfel încât înregistrarea acestor cauze să se realizeze la secția penală și să se soluționeze de către judecători specializați în materie penală, care sunt mai familiarizați cu specificul infracțiunilor contra persoanei și cu impactul pe care acestea îl au asupra victimei“. ... 81. Paragraful anterior este suficient de edificator asupra voinței noului legislator și asupra scopului pe care l-a urmărit prin schimbarea conținutului art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004: pe de o parte, asigurarea unei mai bune evidențe în privința cauzelor având ca obiect cererile prevăzute de Legea nr. 211/2004, prin înregistrarea lor la o singură secție, corespunzător regulilor de evidență proprii sistemului electronic Ecris, iar, pe de altă parte, soluționarea acestor cereri de către judecători specializați în materie penală care sunt mai familiarizați cu specificul infracțiunilor contra persoanei și cu impactul pe care acestea îl au asupra victimei. ... 82. În atingerea acestor obiective, inițiatorii actului normativ își propun minime modificări aduse regulilor de procedură privind soluționarea cererilor în discuție, înregistrarea acestor cauze la secția penală și soluționarea lor de către judecători specializați în materie penală, pentru valorificarea experienței profesionale specifice a acestora. ... 83. În acest context legislativ nou devine pertinentă întrebarea dacă se mai poate vorbi despre existența unei jurisdicții civile în ceea ce privește activitatea Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor instituite prin dispozițiile art. 28 din Legea nr. 211/2004 și, mai departe, dacă instanța competentă să soluționeze calea de atac a contestației trebuie să beneficieze de aceeași specializare ca a judecătorilor care soluționează cererea în primă instanță. ... 84. Rămân de actualitate considerațiile expuse la paragrafele 51-58 ale Deciziei de recurs în interesul legii nr. 6 din 26 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe baza cărora s-a statuat asupra trăsăturilor comisiei instituite prin dispozițiile art. 28 din Legea nr. 211/2004, de structură jurisdicțională specială, un complet de doi judecători, așadar o instanță de judecată în sensul restrâns al termenului care funcționează după toate regulile specifice activității jurisdicționale, care presupun administrarea și evaluarea de probe, determinarea unei situații de fapt la care se aplică legea, activitate în cadrul căreia Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor „spune dreptul“, soluționând cauza în fond, cu plenitudine de jurisdicție, printr-o hotărâre care este supusă comunicării și susceptibilă de a fi atacată pe calea contestației. ... 85. Pornind de la scopul și intenția legiuitorului actual, care a preconizat ca cererile pentru acordarea de către stat de compensații victimelor unor infracțiuni să fie înregistrate la secția penală a tribunalelor, iar soluționarea lor să se realizeze de judecători specializați în materie penală, este greu de descris în prezent activitatea comisiilor de soluționare a acestor cereri ca fiind cea a unei jurisdicții civile. Atunci când se vorbește despre competența specializată a instanțelor se au în vedere natura și obiectul cauzelor de soluționat, însă este de necontestat că și în reglementarea inițială a Legii nr. 211/2004 acest tip de cauze avea puternice conexiuni cu activitatea judiciară a instanțelor penale. ... 86. Aceste legături s-au accentuat pe măsura modificărilor aduse formei de bază a legii, care a dobândit un conținut mai complex, ce reclamă în multe privințe o cunoaștere aprofundată a legii penale, spre exemplu atunci când se descrie generic [iar nu prin nominalizare, ca în cazul prevăzut la art. 14 lit. a) ] domeniul de incidență al art. 14 lit. b) (ce reglementează asistența juridică gratuită ce poate fi acordată membrilor de familie ai persoanelor decedate), cu trimitere la infracțiunile intenționate care au avut ca urmare moartea persoanei ori atunci când, în aplicarea art. 22 din lege, sunt verificate cazurile ce împiedică acordarea compensației financiare și care presupun calificarea unor fapte specifice avute în vedere de legea penală. ... 87. Pe de altă parte, în unele cazuri se impune o mai bună conexiune cu dosarul penal de bază, în legătură cu care este formulată cererea de asistență juridică gratuită - atunci când soluționarea acesteia presupune observarea și cunoașterea evoluției complexității cauzei penale [în ipoteza reglementată de art. 18 alin. (2) , care permite formularea unei noi cereri de asistență juridică gratuită atunci când procesul penal nu s-a încheiat] - ori cererea de acordare a compensației financiare, pentru verificarea și stabilirea exactă a circumstanțelor legale care permit încuviințarea acestora. ... 88. Aceste argumente - sprijinite pe rațiuni de corectă aplicare a legii penale și de eficientă gestionare a relației cu dosarul penal în conexiune cu care se află cererile reglementare în cuprinsul Legii nr. 211/2004, deferite spre soluționare Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor - care țin în mod direct de natura și obiectul cauzelor aflate în analiză, adăugate intenției și scopului legiuitorului din 2024, justifică concluzia în sensul schimbării viziunii sale asupra naturii juridice în ansamblu a acestui tip de jurisdicție care rămâne una specială. ... 89. În mod netăgăduit, opțiunea legiuitorului s-a schimbat de vreme ce, potrivit voinței sale actuale, aceste cereri se înregistrează, se evidențiază la secția penală și sunt soluționate prin valorificarea experienței și specializării judecătorilor care judecă în materie penală, cu excluderea tuturor celorlalți judecători care activează la nivelul tribunalelor. ... 90. Împrejurarea că cerința specializării în materie penală a fost indicată expres doar în ceea ce îi privește pe judecătorii membri ai Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, adică pe cei ce judecă aceste cereri în primă instanță, nu constituie un argument valid în sensul că, în acest fel, legiuitorul ar fi vrut să conserve natura civilă a acestui tip de jurisdicție și nici nu semnifică faptul că, nereglementând în sens identic în privința specializării judecătorilor care soluționează calea de atac a contestației, aceasta ar putea fi deferită în continuare instanțelor civile, așa cum se întâmpla până la momentul modificării legii și cum s-a întâmplat în practica judiciară și ulterior acestui moment. ... 91. Dispoziția legală din cuprinsul art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004 nu are în sine semnificația înființării de completuri specializate pentru soluționarea cererilor de acordare a compensației financiare, însă este de netăgăduit voința legiuitorului de a atribui soluționarea lor unor structuri deja specializate, respectiv secțiilor penale, acolo unde a preconizat să fie înregistrate aceste cauze și unde funcționează judecătorii specializați în materie penală, „care sunt mai familiarizați cu specificul infracțiunilor contra persoanei și cu impactul pe care acestea îl au asupra victimei“. Or, la nivelul tuturor tribunalelor și curților de apel există și funcționează secții specializate în materie penală, astfel că, fără a institui în mod direct completuri specializate pentru soluționarea acestor cereri, legiuitorul a asigurat judecata lor prin structuri specializate - secțiile penale, acolo unde funcționează și judecătorii specializați în materie penală -, atribuindu-le în competența acestora tocmai în considerarea specializării lor în materie penală și, în mod specific, ca urmare a cunoașterii elementelor de tipologie și particularitate a infracțiunilor contra persoanei și a impactului asupra victimelor. ... 92. Cu alte cuvinte, legiuitorul din 2024 a apelat la structuri specializate preexistente, secțiile penale care funcționează la nivelul tuturor tribunalelor, nefiind pertinente argumente legate de o eventuală încălcare a dispozițiilor legale regăsite în cuprinsul art. 39 alin. (2) și art. 45 din Legea nr. 304/2022, care reglementează condițiile de înființare a secțiilor și completurilor specializate, ori ale art. 126 alin. (5) din Constituție, care interzice înființarea de instanțe extraordinare și prevede că prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii. ... 93. Prin urmare, în acord cu aceste considerații, Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor nu poate fi altfel văzută decât ca o structură jurisdicțională specială care funcționează la nivelul secțiilor penale din cadrul tribunalelor, prin activitatea unor judecători specializați în materie penală, desemnați de adunarea generală a judecătorilor. ... 94. Or, neputând fi omis faptul că la nivelul curților de apel există, de asemenea - așa cum s-a arătat -, secții specializate care judecă în materie penală, organizate potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, de bună seamă că litigiile care impun, chiar și numai pentru judecata de primă instanță, o specializare a judecătorului în materie penală nu pot să revină spre soluționare decât secției penale din cadrul curților de apel. ... 95. Sunt relevante, sub acest aspect, statuările cu caracter obligatoriu ale Deciziei de recurs în interesul legii nr. 4 din 24 aprilie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, valorificând principiul competenței derivate, a stabilit următoarele: competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac. ... 96. Prin urmare, în virtutea principiului competenței derivate din competența primei instanțe și a dezlegărilor obligatorii ale Deciziei nr. 4 din 24 aprilie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, chiar în lipsa unei stipulări exprese a unei condiții identice celei inserate în cuprinsul art. 28 alin. (2) din lege, referitoare la specializarea judecătorilor care soluționează calea de atac a contestației exercitate împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare din cadrul tribunalului, aceasta nu poate să revină spre soluționare decât secțiilor penale ale curților de apel în a căror circumscripție funcționează tribunalul, pentru a se respecta principiul continuității specializării urmărit în mod expres a fi asigurat în cazul acestor cereri, așa cum rezultă din expunerea de motive a legii și din însăși reglementarea supusă analizei, respectiv art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004, în forma sa modificată. ... 97. Acest raționament nu constituie o adăugare la lege, ci o punere în valoare a unor dezlegări general obligatorii, prin efectul prevederilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă . ... 98. Potrivit expunerii de motive a actului normativ modificator, „se aduc minime modificări regulilor de procedură privind soluționarea acestor cereri“. ... 99. Natura grațioasă, necontencioasă a procedurii de soluționare a cererilor de acordare de compensații financiare ori numai a unui avans din acestea victimelor unor infracțiuni - evidențiată ca atare în paragraful 59 al Deciziei de recurs în interesul legii nr. 6 din 26 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nefiind una de esența procedurii civile, ci doar de natura ei, nu constituie un argument pertinent care să justifice menținerea calificării acestui tip de jurisdicție drept una civilă, cu explicația conform căreia procedurile necontencioase sunt eminamente civile. ... 100. Art. 2 din Codul de procedură civilă consacră aplicabilitatea generală a dispozițiilor sale, care constituie procedura de drept comun atât în materie civilă, cât și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare. Prin urmare, dispozițiile Codului de procedură civilă (interesând aici procedurile necontencioase) se aplică și în procedura penală, pentru aspecte nereglementate în mod expres în Codul de procedură penală și, desigur, în măsura în care nu contravin reglementărilor proprii ale procedurii penale. ... 101. Acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal, care are ca obiect tragerea la răspundere civilă pentru repararea daunelor provocate prin infracțiune este exemplul tradițional de „procedură“ care se soluționează potrivit normelor dreptului civil, a căror aplicare directă este realizată de către instanțele penale în cadrul procesului penal, fără ca această împrejurare să afecteze calitatea lor de „instanțe penale“. ... 102. Or, soluționarea cererilor pentru acordarea de compensații financiare ori doar a unui avans victimelor infracțiunilor interferează în mod direct, în principal, cu soluționarea acțiunii civile alăturate celei penale în procesul penal, neputându-se afirma cu temei că, judecând aceste cereri în procedura necontencioasă specială reglementată în cuprinsul art. 28 și 31 din Legea nr. 211/2004, forma modificată și completată prin Legea nr. 272/2024, care se complinește cu procedura necontencioasă de drept comun din cuprinsul art. 527 și următoarele din Codul de procedură civilă, jurisdicția specială organizată la nivelul secțiilor penale ale tribunalelor, din care fac parte judecători specializați în materie penală, ar păstra, doar din acest motiv, trăsături proprii și specifice jurisdicției civile. ... 103. Nici calea de atac a contestației ce poate fi exercitată, potrivit art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004, împotriva hotărârii de primă instanță a Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor nu este de natură să justifice menținerea acestei jurisdicții în sfera tradițională a celei civile, dată fiind împrejurarea că este mai degrabă proprie procedurilor penale calea de atac devolutivă a contestației (cu titlu exemplificativ, reglementată drept cale de atac în materia măsurilor asigurătorii ce pot fi luate pe durata procesului penal - art. 250 și următoarele din Codul de procedură penală, împotriva încheierilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară - art. 347 din Codul de procedură penală ori, cu titlu general, în cuprinsul art. 425^1 din Codul de procedură penală etc.), care asigură un control de legalitate și temeinicie a hotărârii, decât procedurilor civile unde a fost dificil integrată ca o cale de atac sui generis, cu o fizionomie juridică similară căii de atac a apelului (în acest sens, paragraful 67 din Decizia de recurs în interesul legii nr. 6 din 26 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție). ... 104. În actualul context normativ, devin aproape imposibil de caracterizat comisiile pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor organizate la nivelul tribunalelor drept jurisdicții civile, câtă vreme s-a urmărit, din rațiuni care să asigure o mai bună evidență, înregistrarea cererilor care intră în competența de soluționare a acestora la secția penală a tribunalului și soluționarea lor de către judecători specializați în materie penală, în considerarea experienței lor profesionale particulare, ca personal judiciar mai familiarizat cu specificul infracțiunilor contra persoanei și cu impactul pe care acestea îl au asupra victimei. ... 105. Atribuirea cadrului specializat pentru soluționarea acestor cereri s-a realizat de legiuitor nu prin înființarea de completuri specializate, ci prin deferirea cauzelor în competența unor structuri care beneficiau deja de specializarea și de organizarea conform specializării urmărite de legiuitor, cea în secții penale. ... 106. Procedura după care sunt soluționate aceste cereri atât în primă instanță, cât și în calea de atac a contestației este - în ambientul oferit de art. 2 din Codul de procedură civilă - cea specială din cuprinsul art. 28 și 31 ale Legii nr. 211/2004, în forma sa modificată și completată, care se complinește cu procedura reglementată în cuprinsul art. 527 și următoarele din Codul de procedură civilă, în măsura în care aceasta nu contravine unor reglementări specifice și proprii procedurii penale. ... 107. Persistența în conservarea statutului de jurisdicție civilă a comisiilor în discuție înfrânge voința declarată de schimbare a noului legiuitor, persistență manifestată prin neînregistrarea cererilor de competența acesteia la secțiile penale și păstrarea înregistrărilor ca în trecut, la secțiile civile; de asemenea, forțează definirea jurisdicției în cauză drept civilă, în pofida schimbării - prin voința noului legiuitor - elementului determinant al funcționării sale, care constă în realizarea activității de judecată prin valorificarea competenței și experienței profesionale a judecătorilor specializați în materie penală. Nu în ultimul rând, conduce la rezultate neadecvate ori dezechilibrate și, în tot cazul, neregăsite în activitatea oricărui tip de jurisdicție creată de legiuitor până în prezent, în care hotărârile de primă instanță pronunțate de judecători specializați în materia dreptului penal să fie cenzurate, sub aspectul legalității și temeiniciei lor, în calea de atac a contestației, de judecători ai secțiilor civile ale curților de apel care nu beneficiază de o specializare similară. În unele cazuri, la acele instanțe unde înregistrările unor astfel de cereri s-au realizat totuși la secțiile penale ale tribunalelor pentru judecata de primă instanță, așa cum a preconizat noul legiuitor, menținerea acestei viziuni ar presupune și o înregistrare diferită în calea de atac a contestației, pe rolul secțiilor civile, ceea ce evident este un rezultat de inconsecvență, așa cum au menționat în punctele lor de vedere instanțele judecătorești consultate. ... 108. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, statutul de jurisdicție civilă atribuit inițial comisiilor pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor instituite prin dispozițiile art. 28 alin. (2) din forma anterioară a Legii nr. 211/2004 este lipsit de orice acoperire în realitatea juridică creată prin adoptarea modificărilor aduse acesteia în cuprinsul Legii nr. 272/2024. ... 109. Prin urmare, în considerarea argumentelor mai sus prezentate, care țin de interpretarea logico-rațională și teleologică a prevederilor legale de referință, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...