Decizia ÎCCJ nr. 416/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie + Prima chestiune de drept ce formează obiectul sesizării 32. Din răspunsurile transmise de către instanțele consultate au rezultat două opinii asupra chestiunii de drept. ... 33. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a reținut că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 711 din Codul de procedură civilă raportate la cele ale art. 2.513 din Codul civil, prescripția dreptului de a cere executarea silită poate fi invocată doar pe calea contestației la executare silită formulate în condițiile art. 715 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă. ... 34. În sensul acestei opinii au fost identificate 63 de hotărâri judecătorești definitive și patru încheieri civile definitive pronunțate de instanțele naționale. ... 35. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale s-a argumentat că prescripția reglementată de dispozițiile art. 706 și următoarele din Codul de procedură civilă stinge însuși dreptul creditorului de a obține executarea silită, ceea ce nu ar fi posibil în cazul în care se contestă doar unul sau mai multe acte de executare silită sau poprirea înființată de executorul judecătoresc, însă nu și executarea silită în ansamblu. ... 36. A fost invocată, totodată, Minuta întâlnirii președinților secțiilor civile din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al curților de apel dedicate unificării practicii judiciare ce a avut loc la Craiova, în perioada 26-27 mai 2022. ... 37. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a reținut că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 711 din Codul de procedură civilă raportate la cele ale art. 2.513 din Codul civil, prescripția dreptului de a cere executarea silită poate fi invocată atât pe calea contestației la executare silită formulate în condițiile art. 715 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă, cât și pe calea celei formulate în temeiul art. 715 alin. (1) punctele 1 și 2 din același cod. ... 38. În acest sens au fost identificate 18 hotărâri judecătorești definitive și două încheieri civile definitive pronunțate de instanțele naționale, ... 39. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale s-a arătat că prin invocarea prescripției dreptului de a obține executarea silită se poate urmări atât desființarea întregii executări silite, caz în care prescripția dreptului de a obține executarea silită reprezintă un motiv de contestație împotriva executării silite înseși, ce poate fi invocat numai în termenul reglementat de art. 715 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă, cât și invalidarea unui act individual de executare, caz în care prescripția poate fi invocată în termenele reglementate de art. 715 alin. (1) pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă. ... 40. În Codul de procedură civilă nu sunt prevăzute reguli cu privire la modul de invocare a prescripției dreptului de a obține executarea silită, astfel că vor deveni incidente prevederile art. 2.513 din Codul civil, dar cu observarea în concret a efectelor pe care le generează sancțiunea prescripției extinctive în planul executării silite. Este de observat că, deși legiuitorul vorbește despre dreptul de a obține executarea silită, sancțiunea prescripției poate fi invocată atât cu privire la executarea silită însăși [în condițiile prevăzute de art. 715 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă], cât și cu privire la acte de executare efectuate în cadrul procedurii execuționale, adică în interiorul executării silite, de la un act de executare la altul [în condițiile prevăzute de art. 715 alin. (1) pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă]. ... 41. De asemenea, s-a precizat că numai în condițiile în care, în funcție de modalitatea concretă de realizare a executării silite și de aducere la cunoștința debitorului a declanșării acesteia, i se oferă contestatorului dreptul de a invoca prescripția dreptului de a obține executarea silită prin toate modalitățile alternative prevăzute de art. 715 alin. (1) pct. 1-3 din Codul de procedură civilă, se respectă dreptul contestatorului de acces efectiv la instanță, ca o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, statuat de art. 6 din Convenție. ... 42. Potrivit unui punct de vedere teoretic nuanțat, prescripția dreptului de a obține executarea silită poate fi invocată doar pe calea contestației la executare în condițiile art. 715 alin. (1) punctele 1 și 2 din Codul de procedură civilă. ... 43. A fost identificată și o orientare jurisprudențială limitată în sensul că prescripția dreptului de a cere executarea silită poate fi invocată pe calea contestației la executare prevăzute de art. 715 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... + Cea de-a doua chestiune de drept ce formează obiectul sesizării 44. Din răspunsurile transmise de către instanțele consultate au rezultat opiniile redate în continuare. ... 45. Într-o orientare jurisprudențială s-a reținut că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 709 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, doar actele de executare îndeplinite de executorul judecătoresc care au aptitudinea de a duce la îndeplinirea efectivă, prin executare silită, a obligației debitorului prevăzute în titlul executoriu sunt apte să întrerupă executarea silită. ... 46. În sensul acestei opinii au fost identificate 33 de hotărâri judecătorești definitive și trei încheieri civile definitive pronunțate de instanțele naționale. ... 47. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost formulate argumentele expuse în cele ce urmează. ... 48. Pentru ca un act efectuat de executorul judecătoresc să poată fi calificat drept un veritabil „act de executare“ în sensul art. 709 din Codul de procedură civilă, cu efect întreruptiv cert al prescripției dreptului de executare silită, acesta trebuie să îndeplinească cumulativ trei criterii esențiale: criteriul finalității (scopul urmărit), criteriul efectivității (impactul juridic și material) și criteriul progresului procedural. ... 49. Din interpretarea strictă și teleologică a art. 709 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă rezultă că sintagma „act de executare“ desemnează exclusiv acele acte procedurale care, prin natura lor, avansează în mod concret și material procedura de executare silită, producând un efect juridic coercitiv, direct și imediat asupra patrimoniului urmăribil al debitorului. ... 50. O interpretare extensivă, care ar acorda efect întreruptiv oricărui act din dosarul de executare silită, ar anihila practic instituția prescripției în cursul executării silite, prevăzută de art. 709 din Codul de procedură civilă. O astfel de interpretare ar crea un dezechilibru inacceptabil în favoarea creditorului pasiv și în detrimentul securității juridice. ... 51. Într-o orientare jurisprudențială similară celei anterioare s-a considerat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 709 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, doar actele de executare îndeplinite de executorul judecătoresc prin care se execută efectiv debitorul prin valorificarea bunurilor acestuia sunt apte să întrerupă executarea silită. ... 52. În acest sens au fost identificate 22 de hotărâri judecătorești definitive pronunțate de instanțele naționale. ... 53. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost invocate argumentele redate în cele ce urmează. ... 54. Prescripția dreptului de a cere executarea silită reglementată de art. 705-709 din Codul de procedură civilă sancționează pasivitatea creditorului în valorificarea titlului executoriu. Dacă s-ar admite că orice act formal întocmit de executorul judecătoresc - somații succesive, adrese de înființare a popririi asupra unor conturi fără disponibil - întrerupe prescripția, atunci instituția prescripției și-ar pierde funcția de sancțiune a pasivității, putând fi prelungită la nesfârșit prin acte pur formale, lipsite de rezultat efectiv. ... 55. Legiuitorul a prevăzut expres instituția perimării pentru lipsa de diligență procedurală a creditorului. Dacă s-ar admite că orice act formal întrerupe prescripția, cele două instituții (prescripția și perimarea) ar deveni redundante. Or, scopul lor este diferit: prescripția stinge dreptul material la executare atunci când creditorul nu obține valorificarea titlului executoriu în termenul legal, iar perimarea desființează actele de executare silită deja efectuate, atunci când creditorul rămâne inactiv procedural. Menținerea acestei distincții reclamă o interpretare restrictivă a dispozițiilor art. 709 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 56. A fost invocată totodată Minuta întâlnirii președinților secțiilor civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel dedicate aspectelor de practică judiciară neunitară în materie civilă, București, 23-24 septembrie 2024. ... 57. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a reținut că orice act întocmit de executorul judecătoresc, inclusiv încheierea de încetare a executării silite, are potențialitatea certă de a atrage întreruperea termenului de prescripție a executării silite, în condițiile art. 709 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 58. În sensul acestei opinii au fost identificate șase hotărâri judecătorești definitive și două încheieri civile definitive pronunțate de instanțele naționale. ... 59. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale s-a invocat faptul că limitarea acestor cazuri de întrerupere a prescripției doar la ipoteza actului prin care se execută silit, în mod efectiv, debitorul prin urmărirea bunurilor sale reprezintă o limitare nejustificată a normei legale, care, nefăcând nicio circumstanțiere din acest punct de vedere, conduce la concluzia că legiuitorul a avut în vedere toate actele de natură să contribuie la realizarea executării silite, fie în mod direct, prin urmărirea bunurilor debitorului, fie mijlocit, prin facilitarea acelei proceduri de urmărire. ... 60. În cazul interpretării restrictive nu s-ar mai realiza nici finalitatea legală, pentru că ar avea loc sancționarea creditorului pentru o imposibilitate legală sau obiectivă de a se ajunge la urmărirea efectivă a debitorului [de exemplu, în cazurile statuate de art. 642 ori de art. 692 alin. (6) din Codul de procedură civilă], deși creditorului nu i se poate imputa în mod concret o pasivitate în urmărirea debitului. ... 61. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...