Decizia CCR nr. 412/2020Punctul 16

16. Așadar, dreptul la acțiune se naște în momentul în care titularii acțiunii pentru atragerea răspunderii au cunoscut sau trebuiau să cunoască faptul că există un prejudiciu, precum și să îi cunoască pe autorii prejudiciului, întrucât prejudiciul constă în starea de insolvență a debitoarei care este stabilită de la momentul pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii. Prin urmare, legea stabilește două momente în funcție de care curge termenul de prescripție al acțiunii în atragerea răspunderii pentru apariția stării de insolvență, respectiv (i) data la care a fost descoperită și s-a luat la cunoștință de persoana culpabilă de apariția stării insolvență și (ii) data la care persoana care se face vinovată de generarea stării de insolvență trebuia să fie determinată, respectiv persoana îndreptățită trebuia să cunoască persoana care a cauzat starea de insolvență, dar nu mai târziu de data-limită prevăzută de lege pentru publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a raportului administratorului judiciar/lichidatorului judiciar prevăzut de lege. Practic, acest moment coincide cu data cunoașterii raportului administratorului judiciar/lichidatorului. ...