Decizia ÎCCJ nr. 431/2025 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 57. Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 1.085/206/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: ... + Cu privire la condițiile de admisibilitate a sesizării 58. În conformitate cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 59. În raport cu textul legal evocat, se constată că admisibilitatea unei sesizări formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea, în mod cumulativ, a următoarelor cerințe: – întrebarea să fie formulată în cursul judecății de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al unei curți de apel sau al unui tribunal învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – soluționarea pe fond a acelei cauze să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării; ... – existența unei veritabile chestiuni de drept, care să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii. ... ... 60. Raportând condițiile legale de admisibilitate la sesizarea ce face obiectul prezentei cauze, se constată că acestea nu sunt îndeplinite. ... 61. Astfel, este îndeplinită prima condiție referitoare la existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori fiind învestită, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc împotriva Sentinței penale nr. 252 din 10 aprilie 2025, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în Dosarul nr. 1.085/206/2023. ... 62. Pe de altă parte, este îndeplinită și condiția ca prezenta chestiune de drept cu a cărei dezlegare a fost sesizată instanța supremă să nu fi primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă anterioară sau printr-un recurs în interesul legii și nici să nu facă obiectul unui asemenea recurs. ... 63. Însă, în ceea ce privește condiția referitoare la natura chestiunii ce poate face obiectul sesizării și la aptitudinea dezlegării date de a avea consecințe juridice directe asupra soluționării pe fond a cauzei, se constată că nu este îndeplinită. ... 64. În acest sens se reține că, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sa evidențiat necesitatea ca dezlegarea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării să fie determinantă pentru rezolvarea acțiunii penale sau a acțiunii civile în procesul penal, ceea ce presupune ca respectiva chestiune de drept să vizeze, ca regulă, o problemă de drept material de care depinde soluționarea pe fond a cauzei și doar ca excepție o problemă de drept procesual, aceasta din urmă în măsura în care soluția dată respectivei probleme de drept s-ar repercuta semnificativ asupra rezolvării fondului cauzei (Decizia nr. 11 din 12 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 29 octombrie 2018). ... 65. În același sens, în precizarea înțelesului sintagmei „chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, s-a statuat că între problema de drept a cărei lămurire se solicită (indiferent dacă vizează o normă de drept material sau o dispoziție de drept procesual) și soluția ce urmează a fi dată de către instanță trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia instanței supreme să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, deciziile nr. 11 din 2 iunie 2014 și nr. 19 din 15 septembrie 2014). ... 66. În procedura prevăzută de art. 475 din Codul de procedură penală, instanța supremă poate să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept ce influențează soluția în cauză, însă nu determină baza factuală, caracterizarea în drept și nici legea aplicabilă cauzei în ipoteza unei succesiuni de legi, acestea aparținând exclusiv instanței învestite cu soluționarea fondului cauzei (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală - Decizia nr. 21 din 4 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 23 iulie 2015). ... 67. De asemenea, pentru a constitui o problemă de drept, premisa de la care se pornește în întrebarea ce formează obiectul sesizării trebuie să își găsească izvorul în dispozițiile legale, nu într-o stare de fapt (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală - Decizia nr. 23 din 16 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 4 noiembrie 2015). ... 68. Raportând aceste principii jurisprudențiale la circumstanțele prezentei cauze, se constată că problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate primi o rezolvare de principiu, deoarece nu privește interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, respectiv o dezlegare cu valoare de principiu a unor chestiuni de care depinde soluționarea pe fond a cauzei. ... 69. Din conținutul întrebării formulate de instanța de trimitere rezultă că sesizarea vizează situația premisă a infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal, pentru a se stabili dacă suspendarea exercitării dreptului de a conduce impune „doar existența sancțiunii constând în suspendarea dreptului de a conduce“ în conformitate cu O.U.G. nr. 195/2002 sau și stabilirea „caracterului legal al faptului generator al procedurii ce a condus la aplicarea sancțiunii constând în suspendarea dreptului de a conduce“. ... 70. Suspendarea dreptului de a conduce este reglementată de O.U.G. nr. 195/2002. ... 71. Din dispozițiile legale în materie rezultă că este necesară o diferențiere a naturii juridice și a temeiului în baza căruia se dispune suspendarea dreptului de a conduce, respectiv: – poate fi o sancțiune contravențională complementară ce intervine fie la cumulul a 15 puncte de penalizare [art. 103 alin. (1) lit. a) și b) din O.U.G. nr. 195/2002], fie când legiuitorul o prevede explicit alături de una dintre sancțiunile principale. Prevederile art. 100 alin. (3) , art. 101 alin. (3) și art. 102 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002 stabilesc contravențiile la regimul rutier care impun obligativitatea aplicării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce; ... – dreptul de a conduce este suspendat în cazul reținerii permisului de conducere (când se eliberează dovada înlocuitoare a permisului de conducere fără drept de circulație sau, deși se eliberează dovada înlocuitoare cu drept de circulație, a expirat perioada pentru care a fost acordat dreptul de a conduce) pentru săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 334, art. 335 alin. (2) , art. 336, 336^1, 337, art. 338 alin. (1) și art. 339 alin. (2) , (3) și (4) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare; ... – în cazul altor ipoteze de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, care rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 103 alin. (8) și ale art. 114 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, referitoare la suspendarea ce se dispune la momentul sesizării instanței de judecată în scopul anulării permisului de conducere obținut cu nerespectarea normelor legale, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, din dispozițiile art. 103 alin. (1) lit. c) , d) și e) din O.U.G. nr. 195/2002 ce reglementează cazurile expres limitativ prevăzute de lege în care se dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce ulterior soluției de clasare sau de renunțare la urmărire penală ori hotărârii judecătorești definitive prin care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, încetarea procesului penal sau condamnarea și, în cele din urmă, din dispozițiile art. 110 din O.U.G. nr. 195/2002 referitoare la suspendarea exercitării dreptului de a conduce în cazul în care împotriva titularului permisului de conducere s-a luat măsura de siguranță prevăzută de art. 108 lit. c) din Codul penal pe întreaga perioadă cât durează interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupația de conducător de autovehicul. ... ... 72. Din dispozițiile legale în materie rezultă diferențierea între sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce și măsura tehnico-administrativă a suspendării acestui drept, care se impune în cazul reținerii permisului de conducere. ... 73. Suspendarea exercitării dreptului de a conduce este, în regimul O.U.G. nr. 195/2002, o sancțiune contravențională complementară, atașată unei sancțiuni principale, menită să înlăture starea de pericol și să prevină noi fapte. Având ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege, sancțiunile contravenționale complementare reglementate de O.U.G. nr. 195/2002 corespund unei necesități primordiale privind interesele siguranței rutiere (Decizia Curții Constituționale nr. 427 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 23 mai 2011). ... 74. În cauzele penale privind art. 335 alin. (2) din Codul penal, „suspendarea“ relevantă provine fie din aplicarea sancțiunii complementare aplicate în materie contravențională, fie din măsurile tehnico-administrative prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002: reținerea permisului și eliberarea dovezii înlocuitoare fără drept de circulație (art. 111). Legea asimilează perioada în care titularul „nu are dreptul de a conduce“ cu o perioadă de suspendare [art. 97 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002]. ... 75. Din cuprinsul încheierii de sesizare rezultă că, în fapt, instanța de fond a reținut că inculpatul Z.V.L. a fost sancționat contravențional la data de 24.11.2007 conform procesului-verbal pentru depășirea limitei de viteză, cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. Acest proces-verbal a fost anulat prin Sentința civilă nr. 2.705 din 8.10.2008 a Judecătoriei Vaslui, rămasă definitivă. ... 76. Ulterior, inculpatul a fost depistat, în mai multe rânduri, în timp ce conducea autoturismul pe drumurile publice, fiind întocmite, în mod succesiv, multiple dosare penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, actual art. 335 alin. (2) din Codul penal. ... 77. Astfel, printre altele, în dosarul penal al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc urmărirea penală a început la data de 23.04.2021 pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal, când, în jurul orei 7:30, inculpatul a fost depistat conducând autoturismul pe o stradă, având exercitarea dreptului de a conduce suspendată, ca urmare a săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal pentru abaterile din data de 15.03.2019, 28.01.2020. ... 78. Ulterior, la data de 21.01.2022 (dosar penal din 2022) sa dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul, fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, prin aceea că la data de 21.01.2022 inculpatul a condus autoturismul, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat faptul că acesta nu deține un permis de conducere, figurând în bazele de date specifice ale Poliției Române cu mențiunea „dreptul de a conduce suspendat, ca urmare a săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal pentru abaterea din data de 23.04.2021“. ... 79. Ulterior, la data de 20.01.2023 (dosar penal din 2023) sa dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul, fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, prin aceea că la data de 20.01.2023 inculpatul a condus autoturismul, ocazie cu care, fiind oprit pentru control de un echipaj de poliție, s-a constatat faptul că are exercitarea dreptului de a conduce suspendată, ca urmare a săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal pentru abaterile din data de 15.03.2019, 28.01.2020 și 23.04.2021. ... 80. În concret, suspendarea exercitării dreptului de a conduce s-a dispus inițial ca urmare a aplicării unei sancțiuni contravenționale complementare - desființată prin admiterea plângerii contravenționale -, iar ulterior, suspendarea exercitării dreptului de a conduce a decurs din aplicarea măsurii tehnico-administrative a reținerii permisului de conducere ori a dovezii înlocuitoare în dosare penale succesive, având ca obiect infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal. ... 81. Raportat la contextul concret în care a avut loc suspendarea exercitării dreptului de a conduce în cauză, se constată că întrebarea instanței de trimitere nu vizează lămurirea de principiu asupra unei norme de drept, ci se solicită prefigurarea soluției pe fondul cauzei, prin stabilirea temeiului suspendării în situația particulară din cauza cu care este învestită. ... 82. Totodată, din modalitatea de formulare a întrebării nu reiese clar ipoteza de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pe care se grefează situația premisă a infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal, iar sintagma „caracterul legal al faptului generator al procedurii“ ridică probleme cu privire la identificarea aspectelor ce ar trebui analizate cu privire la fiecare caz de suspendare în parte, respectiv a condițiilor care trebuie îndeplinite pentru a constitui situația premisă a infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal. ... 83. Pentru aceste argumente, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală apreciază că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate impuse de jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, apreciind că se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 1.085/206/2023, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept ce vizează lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 335 alin. (2) din Codul penal, în sensul de a se stabili dacă pentru întrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, constând în varianta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, se impune, ca situație premisă, doar existența sancțiunii constând în suspendarea dreptului de a conduce în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice sau și stabilirea caracterului legal al faptului generator și al procedurii ce au condus la aplicarea sancțiunii constând în suspendarea dreptului de a conduce. ... ...