Decizia CCR nr. 165/2020Punctul 10

10. De asemenea, autorii susțin că martorii-denunțători sunt martori condiționați de o dublă subiectivitate, ce derivă din statutul de denunțător și din beneficiul pe care legea îl acordă. Persoana care formulează un denunț penal cu rea-credință este pasibilă de angajarea răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare și a celei de mărturie mincinoasă. Pe de altă parte, martorul-denunțător este o persoană profund interesată de obținerea beneficiului neangajării răspunderii penale. Astfel, martorul-denunțător își pierde obiectivitatea și buna-credință. Mai mult, dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală nu se referă și la martorul-denunțător, dându-se astfel posibilitatea instanțelor de judecată să înlăture, în multe situații, prezumția de nevinovăție, în virtutea aplicării principiului liberei aprecieri a probelor. ...