Decizia CCR nr. 52/2020Punctul 26

26. Prin Sentința penală nr. 77 din 13 mai 2016, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I penală s-a respins cererea de recunoaștere pe cale incidentală a Hotărârii penale nr. 377 din 6 martie 2011, pronunțată de Curtea Penală Centrală din Republica Irak, și a Hotărârii nr. 609 din 30 octombrie 2011, pronunțată de Curtea Federală de Casație a Republicii Irak. Instanța română a reținut, între altele, faptul că „ultima hotărâre rămasă definitivă cu privire la condamnarea petentului-contestator MM este hotărârea din Irak, (...) aceasta fiind hotărârea care a încălcat principiul autorității de lucru judecat a Hotărârii pronunțate la data de 28 aprilie 2008 de Curtea de Apel București - Secția I penală. În consecință, în aplicarea art. 432 alin. (2) din Codul de procedură penală, ar trebui ca instanța să dispună în soluționarea contestației să fie anulată tocmai ultima hotărâre pronunțată, respectiv aceea de achitare, pronunțată de autoritățile din Irak, iar nu cea de condamnare pronunțată în România“. ...