Decizia CCR nr. 787/2019Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate instituie o restrângere a accesului liber la o instanță în ceea ce privește dreptul tuturor participanților la procedura insolvenței de a sesiza judecătorul-sindic cu o cerere de înlocuire a administratorului/lichidatorului judiciar. În consecință, întrucât niciun creditor nu are calitate procesuală activă în mod individual, în condițiile în care sunt creditori care au o opinie contrară celei adoptate de adunarea creditorilor sau care nici măcar nu pot convoca o adunare a creditorilor pentru că au o creanță mai mică decât limita prevăzută de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, este încălcat dreptul de proprietate al acestor creditori, reprezentat de creanța deținută. Având în vedere faptul că, în acest context, creditorul cu o creanță admisă la masa credală, în baza unui tabel preliminar/definitiv de creanțe, este titularul unui drept de creanță care este constituită dintr-o sumă de bani, din perspectiva art. 44 din Constituție un astfel de drept de creanță este un drept de proprietate. De asemenea, drepturile de creanță sunt protejate ca bunuri și din perspectiva art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, or, ingerința legiuitorului, prin normele criticate, în dreptul de proprietate al creditorului nu se încadrează în limitele și condițiile prevăzute de art. 53 din Constituție. ...