Decizia CCR nr. 679/2019Punctul 9

CCR · decizie de neconstituționalitate · 31.10.2019 · dosar 823/1/2017
Punctul 9
9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă argumentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 sunt constituționale numai în măsura în care permit atacarea separată a hotărârii prin care se dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare. Se impune precizarea că, chiar dacă în materia răspunderii disciplinare a magistraților nu există un text de lege care să prevadă în mod expres plata în favoarea magistratului a drepturilor bănești de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcție, precum și recunoașterea vechimii în magistratură pentru aceasta perioadă, pentru ipoteza în care, în procedura disciplinară, se constată nevinovăția sa, aceste drepturi ale magistratului derivă din conținutul altor dispoziții legale. Astfel, este adevărat că art. 63 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se referă la procesul penal, însă aceeași soluție trebuie avută în vedere, pentru identitate de rațiune, și în cazul suspendării din funcție a magistratului în procedura disciplinară, folosind argumentul de analogie - unde există aceleași rațiuni, trebuie aplicate soluții identice. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 278 alin. (2) din Codul muncii, dispozițiile acestuia se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă - așa cum este cazul raportului de muncă al magistraților - în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective. Or, art. 52 alin. (2) din Codul muncii stabilește, într-o astfel de situație, că „în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) , dacă se constată nevinovăția celui în cauză, salariatul își reia activitatea anterioară și i se plătește, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului“. ...
Sursa oficială ↗