Decizia ÎCCJ nr. 298/2025 (HP)Punctul III
Punctul III
III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării
9. Prin cererea formulată la data de 19 iulie 2023, înregistrată cu nr. 3.985/99/2023, pe rolul Tribunalului Iași, reclamantele, foști judecători în cadrul Tribunalului Iași, au chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași, solicitând să se dispună:
– obligarea la plata despăgubirii reprezentând diferența de drepturi salariale decurgând din aplicarea valorii de referință sectorială de 605,225 lei fără a fi afectată de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, pe perioada 1 ianuarie 2018 și până la încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare pentru fiecare reclamantă; ...
– obligarea la plata diferențelor salariale, actualizate și cu aplicarea dobânzii penalizatorii, ca urmare a recalculării indemnizației conform primului capăt de cerere, începând cu data de 1 ianuarie 2018 și până la încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare pentru fiecare reclamantă. ... ...
10. În motivarea cererii, reclamantele au arătat că, deși pentru magistrații-procurori s-a recunoscut calcularea indemnizației de încadrare având în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 7 decembrie 2018, iar pentru magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru magistrații din cadrul curților de apel aceste drepturi au fost acordate doar începând cu 1 aprilie 2023. ...
11. În condițiile în care remunerația egală sau de valoare legală este un principiu fundamental al raporturilor de muncă, nu există o justificare rezonabilă pentru instituirea unui tratament diferit, exclusiv pe criteriul nivelului ierarhic al instanței. ...
12. Prin întâmpinările formulate, pârâții Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași au invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași, excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. ...
13. Pârâții au susținut că reclamantele aveau posibilitatea de a contesta actele administrative de stabilire a drepturilor lor salariale din perspectiva datei începând cu care au fost acordate drepturile salariale la care se face referire în acțiune. Totodată, au arătat că reclamantele nu pot proba existența unui drept care le este recunoscut de lege și care nu le-a fost acordat în mod discriminatoriu, ci, dimpotrivă, solicită stabilirea drepturilor salariale prin raportare la acelea obținute, prin acte administrative, de către angajați ai altor instanțe sau instituții. ...
14. Or, un tratament diferențiat devine discriminatoriu numai dacă determină distincții între persoane aflate în situații analoage și comparabile, astfel încât unele dintre acestea sunt tratate diferit din cauza apartenenței la o categorie care constituie și motivul tratamentului diferențiat. Reclamantele nu pot proba un criteriu sau un motiv pentru un tratament pretins diferențiat și, astfel, discriminatoriu. ...
15. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare a cauzei la Tribunalul Neamț, fiind păstrate actele de procedură îndeplinite, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Neamț la data de 9 aprilie 2024, cu același număr. ... ...
Sursa oficială ↗