Decizia ÎCCJ nr. 351/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 31. Instanța supremă a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, conform căruia „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 32. Din analiza acestui text de lege rezultă că mecanismul hotărârii prealabile poate fi declanșat numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze în curs de judecată, aflată în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; ... e) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 33. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea se află pe rolul unui complet de judecată din cadrul Tribunalului Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care soluționează cauza în ultimă instanță, în conformitate cu art. 483 alin. (2) teza finală raportat la art. 1.033 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 34. De lămurirea chestiunii de drept invocate depinde soluționarea pe fond a cauzei, dat fiind faptul că apelantul critică soluția de respingere a excepției prescripției extinctive din perspectiva normelor a căror interpretare se solicită. ... 35. Așadar, primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite. ... 36. În ceea ce privește condiția noutății chestiunii de drept trebuie subliniat că procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei chestiuni de drept esențiale și controversate, cu caracter de noutate. ... 37. În jurisprudența formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat în mod constant că, în lipsa unei definiții a „noutății“ chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul acestui text de lege, rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 38. În acest sens s-a statuat că cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare și instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 39. În egală măsură, noutatea în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă se referă și la o reglementare mai veche, dar asupra căreia instanțele de judecată sunt chemate să se pronunțe în prezent, devenind astfel actuală cerința interpretării și aplicării normei de drept invocate, respectiv să existe o normă juridică intrată în vigoare cu mai mult timp în urmă, dar a cărei aplicare frecventă a devenit actuală ulterior. ... 40. Verificând îndeplinirea acestei condiții de admisibilitate, se constată că întrebarea ce formează obiectul prezentei sesizări a mai fost adresată instanței supreme în anul 2023, fiind antamată aceeași chestiune de drept decurgând din interpretarea acelorași prevederi legale. ... 41. Astfel, prin Decizia nr. 7 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 23 februarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 25 lit. b) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, cu modificările și completările ulterioare, art. 2.528, art. 1.597 și art. 1.394 din Codul civil, în ipoteza unei acțiuni în regres a asigurătorului împotriva persoanei răspunzătoare de producerea accidentului, întemeiate pe dispozițiile art. 25 lit. b) din Legea nr. 132/2017, este incidentă prorogarea termenului de prescripție prevăzută de art. 1.394 din Codul civil? ... 42. În considerentele de la paragrafele 88 și 89 din această decizie s-a reținut că: analiza conținutului normativ al art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 în comparație cu cel al art. 25 lit. b) din Legea nr. 132/2017 relevă că aceste din urmă prevederi legale nu conțin o soluție legislativă nouă, diferită de cea care a existat în vechea reglementare, în privința acțiunii în regres exercitate de asigurător împotriva persoanei responsabile de producerea prejudiciului. În aceste împrejurări, condiția noutății chestiunii de drept privind interpretarea unei norme aflate în vigoare din anul 1995 și asupra căreia instanțele au avut a se pronunța în numeroase litigii nu subzistă. ... 43. Or, nefiind îndeplinită condiția noutății chestiunii de drept în anul 2023, în mod evident această condiție nu ar putea fi îndeplinită nici în prezent, în contextul în care prevederile supuse interpretării nu au suferit modificări legislative ulterior soluționării primei sesizări. ... 44. Prin urmare, rămân pe deplin aplicabile considerentele pentru care s-a stabilit anterior că nu este îndeplinită condiția noutății chestiunii de drept. ... 45. În plus, trebuie subliniat că nu este îndeplinită nici cerința de ordin formal impusă de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede în partea finală că încheierea de sesizare va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării, punctul de vedere al completului de judecată și al părților. ... 46. Instanța de trimitere a apreciat că prezentarea opiniei asupra chestiunii de drept ar echivala cu o antepronunțare, întrucât ar influența soluția ce va fi dată apelului exercitat în cauză. ... 47. Or, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere asupra chestiunii de drept constituie, în primul rând, o obligație legală a autorului sesizării, de la care acesta nu se poate sustrage, iar, în al doilea rând, o cerință necesară pentru conturarea dificultății problemei de drept, ca element de structură a admisibilității sesizării, cerință impusă și pentru a se evita abuzul procesual (Decizia nr. 55 din 18 septembrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 26 octombrie 2023). ... 48. O interpretare contrară, în sensul că obligația completului care a formulat sesizarea se rezumă la exprimarea punctului de vedere doar asupra admisibilității sesizării, ar atribui textului de lege un caracter redundant și, în acest fel, ar fi lipsit parțial de efecte (Decizia nr. 87 din 20 noiembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 18 ianuarie 2018). ... 49. Pentru aceste motive, constatând că sesizarea nu îndeplinește condiția noutății chestiunii de drept și nici nu respectă exigențele de ordin formal impuse de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 din același act normativ, ... ...