Decizia CCR nr. 518/2019Punctul 8

8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, din conținutul normativ al prevederilor legale criticate nu rezultă niciun element care să fundamenteze pretinsa neconstituționalitate a acestora în raport cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. Semnificația principiului fundamental al neretroactivității legii este aceea că un act normativ poate reglementa și raporturi sau situații juridice care nu și-au epuizat efectele la data intrării sale în vigoare (facta pendentia). Se invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 330 din 27 noiembrie 2001. Indubitabil, prin Legea nr. 1/2011 s-au instituit reguli și obligații noi în raport cu reglementarea anterioară, respectiv Legea nr. 128/1997 și Legea nr. 84/1995, însă legiuitorul a pus la dispoziția destinatarilor actului normativ un termen adecvat pentru conformarea la noile cerințe legislative. Astfel, dispozițiile de lege criticate îndeplinesc cerințele de accesibilitate și previzibilitate, așa cum aceste exigențe au fost cristalizate în timp în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Totodată, nu se poate reține afectarea principiului fundamental al liberului acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, și nici a dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică, garantat de art. 52 din Legea fundamentală, dovada peremptorie în acest sens fiind însăși cauza aflată pe rolul instanței, având ca obiect „anulare act administrativ“, în cadrul căreia s-a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate. Cu privire la încălcarea principiului autonomiei universitare, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 23 din 20 ianuarie 2005, nr. 731 din 7 mai 2009 și nr. 164 din 25 februarie 2010, potrivit cărora autonomia universitară nu este un drept absolut, ci presupune anumite limite. A da o altă interpretare principiului constituțional al autonomiei universitare ar însemna așezarea instituțiilor de învățământ superior mai presus de lege, ceea ce ar conduce la nesocotirea celorlalte dispoziții și principii din cuprinsul Legii fundamentale. Prin urmare, este neîndoielnic că dispozițiile constituționale trebuie interpretate sistematic și prin luarea în considerare a finalității lor, fără a se absolutiza una dintre aceste prevederi până la înlăturarea celorlalte la fel de importante. ...