Decizia ÎCCJ nr. 262/2025 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 19. Completul de judecată al instanței de trimitere a reținut că sunt îndeplinite condițiile cumulative de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept impuse de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel: completul de judecată este constituit la nivelul tribunalului și este învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță (apel), cauza fiind în curs de judecată; de chestiunea vizată depinde soluționarea pe fond a cauzei, deoarece ceea ce se dispută în cauză este faptul dacă termenul de prescripție de 10 ani reglementat de dispozițiile art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă este aplicabil și dreptului de a cere executarea silită a sultei stabilite printr-o hotărâre de partaj sau doar dreptului de a cere executarea cu privire la bunurile împărțite; din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție formată în procedura prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă rezultă că cerința noutății este îndeplinită nu numai atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, ci și în situația unor reglementări mai vechi, dar asupra cărora instanța de judecată este chemată să se pronunțe în prezent, devenind actuală aplicarea frecventă a normei juridice. ... 20. În ambele cazuri este necesar a nu se fi dezvoltat o practică judiciară ce relevă o anumită interpretare și aplicare a normei vizate de chestiunea de drept, întrucât, după cum s-a decis în mod constant, orientarea jurisprudenței spre o anumită interpretare a normelor analizate și existența unei practici a instanțelor naționale determină pierderea caracterului de noutate a chestiunii de drept supuse analizei. În acest sens, tribunalul a reținut că examenul jurisprudențial, precum și literatura de specialitate relevă faptul că nu s-a conturat o opinie majoritară într-un anume sens, opiniile specialiștilor în drept și cele jurisprudențiale fiind divergente. ... 21. S-a arătat că în acest sens, în cadrul întâlnirii președinților secțiilor civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, care a avut loc la Timișoara în perioada 56 martie 2020, s-a exprimat opinia majoritară, în sensul în care durata termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită a sultei stabilite printr-o hotărâre de partaj este de 10 ani, prin raportare la art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă. ... 22. Totodată, instanța de trimitere a arătat că asupra chestiunii de drept nu a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție, menționând, în ceea ce privește Decizia nr. 13 din 6 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 15 septembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, că aceasta a statuat asupra unei alte probleme de drept decât cea care face obiect al prezentei sesizări, respectiv asupra prescripției dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea silită în temeiul contractului de credit. ... ...