Decizia CCR nr. 137/2019Punctul 71

71. Astfel, autorii cererii vizează recunoașterea caracterului obligatoriu al recomandărilor cuprinse în Raportul M.C.V. din 13 noiembrie 2018, și anume suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgențe subsecvente și revizuirea legilor justiției, prin care se înființează Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Cu alte cuvinte, scopul demersului lor este suspendarea activității acestei structuri de parchet și, ulterior, prin modificarea legii, desființarea sa. Or, prezenta cauză are ca obiect controlul de constituționalitate asupra unui act normativ subsecvent legii prin care s-a înființat structura de parchet contestată, astfel că decizia pe care o va pronunța Curtea Constituțională va avea un efect limitat la prevederile acestui act normativ, iar nicidecum asupra existenței Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, care rămâne înființată și operațională în baza Legii nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018. Prin urmare, dincolo de faptul că, prin intermediul controlului de constituționalitate, instanța constituțională nu are competența de a dispune niciuna dintre măsurile dorite de autorii sesizării, nici cadrul procesual în care a fost formulată cererea nu este unul conform. Astfel, întrucât toate argumentele prezentate de autorii cererii de înaintare a întrebărilor preliminare către C.J.U.E. vizează înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, acestea nu au legătură cu obiectul cauzei în care cererea a fost formulată, care privește exclusiv controlul de constituționalitate asupra unor dispoziții legale privind operaționalizarea acestei structuri de parchet. Altfel spus, chiar dacă Curtea Constituțională ar admite cererea și ar trimite cele patru întrebări C.J.U.E., răspunsurile primite nu ar avea nicio înrâurire asupra soluționării cauzei de fond deduse judecății instanței constituționale. ...