Decizia CCR nr. 59/2019Punctul 8

8. În ceea ce privește susținerile autorului excepției, reprezentantul Ministerului Public apreciază că acesta pleacă de la o premisă greșită, neexistând nicio condiționare a persoanei care denunță fapta de dare de mită sau de cumpărare de influență de a da declarație, ci această persoană se prezintă de bunăvoie la organul de urmărire penală. Aceste persoane răspund, eventual, pentru mărturie mincinoasă în condițiile în care răspunde orice fel de martor care face afirmații mincinoase. De asemenea, apreciază că autorul excepției pleacă de la o premisă greșită și în ceea ce privește rațiunea reglementării din cuprinsul art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală. Acest articol atenuează forța probantă a anumitor categorii de martori în modalitatea recunoscută de însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aceasta a arătat că hotărârea de condamnare nu se poate baza în exclusivitate pe depozițiile martorilor anonimi pentru că s-ar încălca prevederile art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece, spre exemplu, aceștia sunt audiați în condiții speciale, neputându-li-se adresa anumite întrebări. Așa fiind, depoziția acestor martori anonimi trebuie să aibă o forță probantă redusă tocmai din cauza limitării dreptului prevăzut de art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenție. ...