Decizia CCR nr. 619/2018Punctul 45

45. Referitor la critica de neconstituționalitate, potrivit căreia art. I pct. 7 din lege nu poate fi integrat în conținutul normativ al legii criticate, deoarece vizează o interdicție a modificării limitelor teritoriale, aspect care ține de domeniul de reglementare al Legii administrației publice locale nr. 215/2001, Curtea constată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel, art. I pct. 7, prin conținutul său normativ, instituie o interdicție în privința modificărilor limitelor teritoriale ale județelor, orașelor, comunelor și satelor, care vizează menținerea ponderii cetățenilor aparținând minorității naționale în unitatea administrativ-teritorială în cauză, precum și protecția drepturilor și libertăților acestora, reglementând, așadar, cu privire la teritoriul și populația României. În același timp, examinând dispozițiile constituționale privind administrația publică locală, organizarea teritoriului și autonomia locală, Curtea reține că aceste domenii fac obiect al reglementării cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituție, potrivit căreia „Prin lege organică se reglementează: (...) o) organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală“. Din maniera de reglementare a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituție, Curtea constată că domeniile prevăzute de norma constituțională evocată interferează, având, în concepția legiuitorului constituant, o strânsă legătură. În aceste condiții, plasarea soluției legislative criticate în Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României ține de opțiunea legiuitorului, justificată de scopul reglementării, astfel cum acesta a fost evidențiat anterior. Soluția pe care Legea nr. 215/2001 o instituie prin art. 22 cu privire la modificarea limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale face parte din secțiunea referitoare la „Regimul general al autonomiei locale“ și cuprinde reguli privind posibilitatea folosirea limbii materne în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor. ...