Decizia ÎCCJ nr. 165/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 39. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2004, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență anterior menționate la prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu ale cărei dispoziții se completează. ... 40. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate ale unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea lor ori de instanța competentă să le soluționeze (de dreptul muncii, de contencios administrativ și fiscal); ... – instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 41. Se constată că în Dosarul nr. 2.165/108/2023 reclamantul a solicitat obligarea Casei Județene de Pensii Arad la emiterea deciziei de acordare a pensiei de serviciu începând cu 20 decembrie 2022, în temeiul art. 211 alin. (4) raportat la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, iar în Dosarul nr. 684/40/2024 reclamantul a solicitat obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Botoșani la emiterea deciziei de acordare a pensiei de serviciu începând cu data de 8.02.2023, în conformitate cu art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022. ... 42. Evaluând elementele sesizărilor de față, se constată că primele cerințe de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării și existența unor cauze aflate în curs de judecată, care să privească stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sunt îndeplinite. ... 43. Așadar, instanțele de trimitere au fost învestite cu soluționarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris în art. 1 alin. (2) din actul normativ menționat. ... 44. Instanțele de trimitere sunt învestite cu soluționarea cauzei în fond, respectiv în apel, corespunzător competențelor legale conturate prin dispozițiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, raportate la art. 95 pct. 1 și art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă. ... 45. De asemenea, este îndeplinită și condiția de admisibilitate ca problema de drept să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 46. În privința condiției referitoare la caracterul esențial al lămuririi chestiunii de drept pentru soluționarea pe fond a cauzei în cadrul căreia s-a ivit chestiunea prejudicială, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în mod constant, în jurisprudența sa, că obiectul sesizării pentru o hotărâre prealabilă îl poate constitui o chestiune de drept, dacă, prin consecințele pe care le produce interpretarea normei de drept, are aptitudinea de a determina soluționarea cauzei pe fond, adică rezolvarea raportului de drept dedus judecății. ... 47. În cauză, chestiunea sesizată are aptitudinea de a se repercuta asupra dezlegării în drept a raportului dedus judecății, față de criticile din apel, respectiv față de obiectul învestirii instanței în cea de-a doua sesizare, fiind verificată astfel, condiția legăturii cu soluționarea pricinii. ... 48. În ce privește conținutul chestiunii de drept și caracterul ei veritabil în declanșarea mecanismului hotărârii prealabile, instanțele de trimitere relevă situația juridică a persoanelor care au împlinit vârsta de 60 de ani, la data formulării cererii de pensionare au ocupația de avocat și au o vechime de cel puțin 25 de ani în funcții juridice, vechime compusă din perioada în care persoana vizată a exercitat funcția de judecător sau procuror, la care se adiționează perioada în care a profesat ca avocat. ... 49. În concret, ceea ce se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție este să stabilească dacă dispozițiile art. 211 alin. (4) prin raportare la alin. (1) al aceluiași articol din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, se pot interpreta în sensul că vechimea de cel puțin 25 de ani necesară pentru pensionare include și vechimea acumulată în funcția de avocat sau, dimpotrivă, această noțiune cuprinde exclusiv vechimea în funcțiile de judecător, procuror, judecător al Curții Constituționale, magistrat-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale și personal juridic asimilat judecătorilor și procurorilor. ... 50. Caracterul neclar al reglementării derivă din modalitatea, ce poate fi considerată imprecisă, a trimiterii pe care art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, o face la prevederile alin. (1) al aceluiași articol în scopul de a determina conținutul semantic al sintagmei „vechime de cel puțin 25 de ani“, prevăzută drept condiție indispensabilă obținerii pensiei de serviciu. ... 51. Cum asigurarea unei clarificări asupra unei anume chestiuni de drept, de natură să asigure o jurisprudență unitară încă din faza incipientă a formării acesteia, se înscrie în rațiunea edictării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea este considerată admisibilă, fiind îndeplinite cumulativ condițiile anterior menționate. ... 52. Instanțele de trimitere au expus punctul lor de vedere, iar din jurisprudența instanțelor naționale în materie, arătată la pct. VII din prezenta decizie, reiese faptul că sunt date premisele unor interpretări diferite ale normei legale, susceptibilă să dea naștere unei jurisprudențe neunitare. ... ... XI.2. Asupra fondului chestiunii de drept 53. Se reține că esența dezlegării problemei de drept vizate de întrebare este de a stabili dacă dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, se interpretează în sensul că trimiterea pe care textul o face la funcțiile enumerate la art. 211 alin. (1) se referă la toate funcțiile care sunt menționate în acest alineat sau doar la funcțiile enumerate în prima parte a alin. (1) , anume acelea de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor. ... 54. Potrivit art. 211 alin. (1) și (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022: „(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (...) (4) Persoanele care au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcțiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul stabilită prin raportare la un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.“ ... 55. Art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, stabilește condițiile în care poate fi exercitat dreptul la pensie de către acele persoane care la data formulării cererii de pensionare ocupă funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor. ... 56. Rezultă că art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, stabilește condițiile de stagiu și de vârstă necesar a fi îndeplinite cumulativ la pensionare de către persoanele care la momentul solicitării acordării pensiei de serviciu nu mai sunt în funcție. ... 57. În cazul persoanelor care la data solicitării acordării pensiei de serviciu se află în funcție, reglementat de art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, dispozițiile legale sunt clare, în sensul că se include în calculul vechimii de 25 de ani necesare pentru deschiderea dreptului la pensie de serviciu și activitatea de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la Secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult. ... 58. Dacă pentru situația persoanelor care la data solicitării acordării pensiei de serviciu nu se mai află în funcție din motive neimputabile condiția referitoare la vârsta de 60 de ani necesară pentru pensionare este clar exprimată, în schimb, pentru descrierea condiției de vechime legiuitorul utilizează norma de trimitere ca mecanism de legiferare, stabilind că vechimea de 25 de ani se raportează la funcțiile enumerate în norma prevăzută în art. 211 alin. (1) , forma nemodificată. ... 59. Cum s-a arătat, art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, constituie sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la momentul solicitării acestui drept nu mai sunt în funcție. ... 60. Interpretarea gramaticală (textuală), precum și cea sistematică (sau contextuală) a celor două alineate ale aceluiași articol nu pot conduce decât la concluzia logică potrivit căreia trimiterea pe care o realizează alin. (4) , atunci când face referire la vechimea „numai în funcțiile enumerate la alin. (1) “, vizează situația funcțiilor în raport cu care se cere să se realizeze asimilarea vechimii (de judecător, procuror și personal de specialitate juridică asimilat acestora) și care, deci, ar fi utile în calculul vechimii pentru obținerea pensiei, iar nu situația altor funcții sau activități asimilate (care nu au caracter efectiv în calculul vechimii, în sensul dispozițiilor anterior menționate, pentru obținerea pensiei de serviciu de către persoane care au altă ocupație la data împlinirii vârstei de pensionare). ... 61. De asemenea, o interpretare contextuală adecvată trebuie să țină seama și de faptul că textul normativ supus analizei aparține unei legi care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor, fiind deci parte componentă a unui sistem de reglementări ce contribuie la conturarea statutului juridic al magistraților. Aceasta înseamnă că, dacă alin. (1) al art. 211 din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, are în vedere, în mod evident, condițiile de pensionare a judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, atunci beneficiul recunoașterii unei vechimi în magistratură, rezultată din acumularea vechimii în alte profesii juridice, nu poate fi extins în afara profesiilor juridice pentru care a fost edictată norma din art. 211 alin. (1) . ... 62. Același sens al normei este dat și de interpretarea istorico-teleologică, ținându-se seama, deopotrivă, de contextul adoptării actului normativ, precum și de finalitatea urmărită prin edictarea normei într-o anumită modalitate. ... 63. Astfel, din punct de vedere teleologic, în mod evident, scopul acordării acestei pensii de serviciu a fost unul de asigurare a unei compensații pentru incompatibilitățile și restrângerile libertății individuale aferente funcției de magistrat, precum și unul social, de a oferi un plus de atractivitate acestei funcții, nicidecum, deci, în considerarea specificului funcțiilor asimilate ca reprezentând vechime în magistratură (avocat, consilier juridic etc.). ... 64. Conform celor statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 900 din 15 decembrie 2020, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020: „Pensia de serviciu fiind inerentă «carierei în magistratură», condiția vechimii de 25 de ani trebuie raportată la perioada de timp pe care persoana a dedicat-o efectiv acestei cariere, suportând în mod implicit incompatibilitățile, interdicțiile, responsabilitățile și riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciare, iar nu și perioada în care, spre exemplu, a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.“ ... 65. Dacă s-ar interpreta în sensul că beneficiul asimilării vechimii în magistratură cu vechimea în alte profesii juridice este aplicabil inclusiv persoanelor prevăzute la alin. (4) al art. 211, care la momentul solicitării acordării pensiei de serviciu nu mai sunt în funcție, s-ar putea ajunge la situația în care pensia de serviciu reglementată de art. 211 alin. (1) să fie generată de o vechime de 25 de ani numai în funcția de avocat, consilier juridic sau în una dintre celelalte funcții de specialitate juridică enumerate în alin. (1) , ceea ce este contrar înseși reglementării pensiei de serviciu a magistraților ca parte din statutul lor. ... 66. A da o astfel de interpretare dispozițiilor art. 211 alin. (1) și (4) din Legea nr. 303/2022, în forma nemodificată, ar însemna deturnarea scopului acestei legi de la reglementarea „statutului judecătorilor și procurorilor“ și acordarea unui statut asemănător altor profesii juridice, în condițiile în care acestea nu sunt grevate de incompatibilitățile, interdicțiile, responsabilitățile și riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciare și care definesc, în egală măsură, statutul unei profesii la care se dorește asimilarea, dar doar din punctul de vedere al beneficiului pensiei, nu și al responsabilităților care însoțesc exercițiul funcției de magistrat. ... 67. Or, o asemenea interpretare ar contrazice atât voința legiuitorului (intentio legis) în legătură cu definirea unui anume statut al judecătorilor și procurorilor, cât și motivele care au stat la baza reglementării (ratio legis), care decurg din exercitarea profesiei de magistrat. ... 68. Din perspectivă istorică, dispozițiile Legii nr. 303/2022, în forma nemodificată, cu privire la condițiile necesare a fi îndeplinite cumulativ la solicitarea acordării dreptului la pensie de serviciu, reflectă aceeași concepție a legiuitorului rezultată și din reglementarea anterioară. ... 69. Astfel, din interpretarea dispozițiilor art. 211 din Legea nr. 303/2022, corespondentul art. 82 din Legea nr. 303/2004, reiese faptul că sunt prevăzute cerințe distincte de vârstă/vechime ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de pensia de serviciu, de către persoanele care la momentul formulării cererii de pensionare îndeplinesc funcția de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, față de persoanele care la momentul formulării cererii de pensionare îndeplinesc o altă funcție. ... 70. Potrivit art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004: „Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație (…)“. ... 71. Prin Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: „Pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la stabilirea condițiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcțiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) ale aceluiași articol se referă la perioada de cel puțin 25 de ani.“ ... 72. Ca și în reglementarea anterioară Legii nr. 303/2022, tratamentul juridic aplicat celor două categorii de beneficiari ai prevederilor art. 211 alin. (1) și (4) nu este identic, condițiile impuse de art. 211 alin. (4) fiind mai restrictive. ... 73. Această diferență de tratament a fost invocată, de altfel, în fața Curții Constituționale, susținându-se încălcarea principiului egalității, reglementat de art. 16 din Constituția României, republicată. ... 74. Criticile de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, din perspectiva existenței unei discriminări între magistrații în funcție și foștii magistrați, au fost apreciate ca fiind nefondate de Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, arătându-se că: „Persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămânând în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, cele care, deși au trecut în altă activitate, au în funcția de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani, se află, în mod evident, într-o situație diferită față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcții, iar în funcția de judecător sau procuror nu au realizat o vechime de cel puțin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, concordantă și cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări“. ... 75. Dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, nu lipsesc de valabilitate statuările anterioare ale instanței de contencios constituțional, care au caracter de principiu, ci, dimpotrivă, își păstrează actualitatea, principiile care guvernează acordarea pensiei de serviciu, din perspectiva analizată, nesuferind modificări. ... 76. De asemenea, o confirmare a interpretării potrivit căreia vechimea de cel puțin 25 de ani prevăzută de art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, în forma nemodificată, are în vedere numai vechimea în funcțiile de judecător, procuror, judecător al Curții Constituționale, magistrat-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale și personal juridic asimilat judecătorilor și procurorilor o aduce Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în vigoare de la data de 1.01.2024. ... 77. Prin Legea nr. 282/2023, art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 a fost modificat în sensul că: „judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) , cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani (...)“. ... 78. Din modul de redactare a art. 211 alin. (1) , forma modificată, respectiv prin enumerarea funcțiilor juridice raportat la care poate fi realizată vechimea, rezultă fără echivoc voința legiuitorului, în sensul că numai o vechime de cel puțin 25 de ani realizată exclusiv în funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Curtea Constituțională ori personal de specialitate juridică prevăzut la art. 221 poate fi luată în considerare la stabilirea dreptului la pensie de serviciu. Altfel spus, vechimea numai în funcțiile enumerate la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 este o condiție ce se cere a fi îndeplinită pentru exercitarea dreptului la pensia de serviciu. ... 79. Prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, așa cum au fost modificate prin art. I din Legea nr. 282/2023, au fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională stabilind, prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, că „norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcție de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituționale a independenței justiției“ și că vechimea efectivă în funcție este dimensionată la un nivel de 25 de ani de noua reglementare, realizând o îndreptare a unei soluții legislative cuprinse în reglementarea în vigoare și racordând-o la cerințele stabilite în Decizia Curții Constituționale nr. 900 din 15 decembrie 2020. ... 80. Reiese astfel că dispoziția conținută în art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, nu poate fi interpretată în sensul că vechimea de cel puțin 25 de ani necesară pentru pensionare ar include și vechimea acumulată în funcția de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, consecința fiind că norma de trimitere îi are în vedere doar pe titularii din prima teză a art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată. ... ... ...