Decizia CCR nr. 417/2018Punctul 86

86. Cu privire la invocarea Deciziei nr. 252 din 19 aprilie 2018, paragraful 152, prin care Curtea a reținut că „legea este adoptată pentru a fi aplicată, și nu pentru a conține principii generale pentru ca, ulterior, să se adopte o altă reglementare care să le concretizeze; de aceea, o lege cuprinde atât principii generale, cât și reglementări specifice care pun în aplicare aceste principii“, Curtea constată că aceasta nu exclude reglementarea în viitor a unor ipoteze specifice de eroare judiciară, nevoia de reglementare apărând din situații obiective a căror apreciere ține de marja de apreciere a legiuitorului. Prin urmare, faptul că art. I pct. 151 [cu referire la art. 96 alin. (4) ] din lege prevede posibilitatea ca prin Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală, precum și prin alte legi speciale să poată fi reglementate ipoteze specifice în care există eroare judiciară nu contravine considerentului antereferit. O asemenea concluzie se fundamentează mai ales pe faptul că art. I pct. 151 [cu referire la art. 96 alin. (3) ] din lege nu conține principii generale de natură declarativă, ci chiar elementele structurale și definitorii ale erorii judiciare, care pot fi aplicate de instanțele judecătorești independent de existența unei reglementări distincte referitoare la normativizarea unei ipoteze specifice în care există eroare judiciară. Numai dacă nu s-ar fi definit eroarea judiciară și s-ar fi încercat o reglementare disparată pe situații specifice în diverse acte normative s-ar fi ajuns la o nesocotire a deciziei antereferite a Curții Constituționale, tocmai pentru că mai întâi trebuie determinate elementele structurale și definitorii ale erorii judiciare și ulterior să se stabilească ipoteze specifice/ particulare/exprese ale acesteia. De aceea, o asemenea soluție legislativă, precum cea prevăzută la art. I pct. 151 [cu referire la art. 96 alin. (4) ] din lege este chiar în sensul Deciziei nr. 252 din 19 aprilie 2018, paragraful 152. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile art. I pct. 151 [cu referire la art. 96 alin. (3) și (4) ] din lege nu încalcă art. 1 alin. (5) și art. 147 alin. (2) din Constituție. ...