Decizia CCR nr. 230/2018Punctul 10

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în Dosarul nr. 984D/2016, în esență, că termenul de 60 de luni instituit de legiuitor îngrădește accesul liber la justiție, prevederile art. 34 din Legea nr. 165/2013 permițând instanțelor de judecată ca, indiferent de etapa de soluționare a dosarelor administrative și de stadiul în care se află acestea, să respingă ca premature cererile de chemare în judecată având ca obiect obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziei de compensare prin puncte, ceea ce echivalează cu o interdicție temporară a exercițiului dreptului de acces liber la justiție. De asemenea, autoarea excepției arată că textele de lege criticate nu conțin nicio sancțiune în cazul în care cererea nu este soluționată într-un termen rezonabil, nici după termenul de 60 de luni neexistând speranța că va obține măsurile compensatorii ce i se cuvin. Totodată, textul dă posibilitatea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de a alege în mod cu totul abuziv dosarele pe care aceasta înțelege să le soluționeze. Prin faptul că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres un termen de soluționare în interiorul celor 60 de luni pentru situația dosarelor care au hotărâri judecătorești prin care a fost soluționat fondul notificării și prin faptul că nu a fost stabilit numărul concret de dosare administrative care trebuie soluționate anual de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor se încalcă efectele obligatorii ale actului jurisdicțional și ordinea statului de drept, obstrucționându-se buna funcționare a justiției. Mai arată că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât un organ al administrației publice nu se poate substitui autorității judecătorești, încălcând dispozițiile unei hotărâri judecătorești irevocabile. În cazul în care dosarul administrativ a fost analizat pe fond definitiv/irevocabil în ceea ce privește calitatea, dreptul și întinderea acestuia, nu mai poate parcurge din nou aceeași procedură raportat la termenul de 60 de luni prevăzut de art. 34 din Legea nr. 165/2013. Susține că se încalcă dreptul de proprietate privată, întrucât hotărârile judecătorești definitive prin care s-a exercitat controlul judecătoresc au generat un drept de creanță asupra statului, dând naștere în patrimoniul persoanei îndreptățite la despăgubiri la un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ...